Gheorghe Cojocaru: „Nu se știe dacă Republica Moldova va intra in noul an care, iată, deja bate la ușă, cu un nou guvern sau cu actualul executiv în exercițiu. Demisia primului ministru Valeriu Streleț și numirea unui prim-ministru interimar în persoana liberalului Gheorghe Brega sunt singurele modificări operate în structura acestui guvern care rămâne încă o construcție a Alianței pentru Intregrare Europeană – 3, ce nu mai este în viață. Și nu se știe, de asemenea, ce ar putea să răsară pe ruinele fostei Alianțe a celor trei partide proeuropene: 1) o ediție revizuită a acesteia; 2) o coaliție exclusivă a stângii sau 3) o altă improvizație din mers.”
Europa Liberă: Dar a trecut destul de mult timp de la demisia cabinetului Streleț, pe 29 octombrie a fost evenimentul. Președintele Timofti o avut o primă rundă de discuții, astăzi au a doua rundă. Ce va urma?
Gheorghe Cojocaru: „Discuțiile, întâlnirile în diverse formate, negocierile, dacă au loc, sunt necesare, dar nu pot dura la nesfârșit. Dacă s-ar pleca de la necesitatea neadmiterii perpetuării unor dezechilibre instituționale, poate că ar trebui reconsiderat și cadrul juridic, pentru a reduce drastic intervalul de timp acordat formării și numirii unei noi instituții executive. Până la urmă, va trebui, într-un fel sau altul, să se pună punct acestei crize...”
Europa Liberă: Întrebarea din sala de spectacol: cine va pune punct și cum se va pune punct în această criză care seamănă cu un salt în gol?
Gheorghe Cojocaru: „În deplină conformitate cu cadrul constituțional, iar cei care nu pot face față acestei crize vor trebui, după cum e regula într-o democrație, să facă un pas în spate și să ofere șansa aceasta altor forțe politice. Totuși, între cele două runde de negocieri, despre care vorbeam mai sus, s-au înregistrat anumite precizări de poziție, s-au prefigurat mai multe scenarii posibile, s-au lansat diverse oferte pe piața politică, deja se dau și numele unor pretendenți la scaunul de prim-ministru. Într-un cuvânt, clasa politică e într-o febrilă căutare de soluții.”
Europa Liberă: Laitmotivul dezbaterilor publice este: guvernul tehnocrat poate fi o soluție? Poate oferi acesta o soluție?
Gheorghe Cojocaru: „De regulă, un guvern din tehnocrați se formează pentru o perioadă scurtă și având de rezolvat niște sarcini concrete, de exemplu, până la o dată a unor alegeri parlamentare anticipate, în situația în care partidele politice se înțeleg asupra organizării acestor alegeri. Dacă se realizează o astfel de înțelegere, guvernul va avea sprijinul parlamentar necesar ca să activeze, dacă nu, se va ajunge din nou la un impas politic. Totuși, un guvern de tehnocrați nu poate substitui miza și logica jocului politic. Merită să ne întrebăm, de asemenea, dacă un guvern de tehnocrați poate fi format într-un stat captiv, cum arată Republica Moldova astăzi, și dacă nu cumva această „idee salvatoare” are doar rostul unei perdele de fum.”