O inițiativă controversată a Ministerului sănătății de la Chișinău

Spitalele private ar urma să primească bani de la Compania Națională de Asigurări în Medicină numai pentru serviciile pe care nu le vor putea acoperi spitalele publice și numai după ce vor fi selectate printr-o procedură de licitație publică. Această inițiativă aparține Ministerului Sănătății. Instituțiile private și-au manifestat deja indignarea și spun că astfel le sunt încălcate drepturile la libera concurență. Pentru că documentul este deocamdată supus dezbaterilor publice și apoi urmează să ajungă pe masa executivului, va lua cunoștință întreg cabinetul de miniștri de acest document, i-am invitat în studioul Europei Libere pe Olga Șchiopu, director medical la Medpark, președinta Uniunii Instituțiilor Medico-Sanitare Private și pe Dumitru Alaiba, șeful secretariatului Consiliului Economic al primului ministru.

Europa Liberă: Domnule Alaiba, ați spus pe blogul dumneavoastră că acest proiect ar contraveni mai multor norme legale în vigoare și că Ministerul Justiției trebuie să îl respingă. Doamnă Șchiopu, de ce au apărut aceste dispute, aceste neînțelegeri între autoritățile publice și cele private din domeniul sănătății?

Olga Șchiopu: „Într-adevăr, există un proiect de hotărâre de guvern prin care se face discriminare deschisă, certă între instituțiile medicale publice și private. Și anume modalitatea de a accede la contractare cu Compania Națională de Asigurări în Medicină. Până acum a fost echitabilă atât pentru sectorul public, cât și pentru sectorul privat. Prestatorul de servicii arăta companiei ce este în stare să ofere, dădea oferta și era contractat în funcție de necesitățile de acoperire cu servicii a populației, indiferent de faptul că este public sau privat. Acum în proiectul de hotărâre de guvern se stipulează că vor fi contractate instituțiile medicale publice de aceea că ele sunt publice. Și acele private vor fi contractate doar în cazul dacă serviciile nu pot fi acoperite în spațiul public. Și atunci aceasta se va face în bază de achiziții sau în bază de tender. Exact așa scrie în proiectul de hotărâre de guvern. Apreciem acest proiect ca fiind discriminatoriu pe principiul de proprietate.”

Europa Liberă: Dar de ce ziceți despre această discriminare, dacă acolo unde pacienții sunt mai ușor de tratat, instituțiile statului ar fi capabile să facă acest lucru? Și ideea era ca pacienții cei mai gravi, cu probleme mai grave, să vină la instituțiile private pentru că sunt condițiile mai bune.

​Olga Șchiopu: „Dat fiind faptul că reprezint sectorul privat, am fost în discuție cu autoritățile pe marginea acestui proiect. Recent, de câteva zile, s-a deschis un dialog și am prezentat care este punctul nostru de vedere, al sectorului privat în sănătate. Noi am înțeles că nu sunt suficienți bani în sistem, că există probleme cu finanțarea, că sunt datorii curente, istorice, există găuri importante la momentul de față în buget, nu punem în discuție faptul că trebuie să fie reduse contractările. Dar care este modalitatea de reducere a acestor contractări? Și în ce bază ea trebuie să fie făcută? Am venit cu propunerea că trebuie să selectăm cel mai bun serviciu pentru a fi procurat. Atâta timp cât cumpărăm cu aceeași bani la momentul de față în oricare instituție medicală, trebuie să fim interesați în calitatea maximă a produsului. Care este problema noastră la momentul de față, a noastră nu a sectorului privat, dar per ansamblu a sistemului de sănătate? Că noi nu avem unelte de măsurare a calității produsului. Și de aceea am venit cu propunerea de a elabora instrumentul acesta de măsurare. Și ne străduim să contractăm serviciul de care suntem interesați, cu scorul maximal de eficiență.”

Europa Liberă: Îl rog să intervină și Dumitru Alaiba în discuția noastră.

Dumitru Alaiba: „Noi, când am fost sesizați despre problema aceasta, am identificat nu un singur nonsens. Cum s-a referit și Olga, există o problemă de concurență. Noi, în calitatea noastră de stat, care ar trebui să fie independent și neutru, practic, favorizăm o bucată din sector, în detrimentul altei bucăți, din simplul motiv că unii sunt privați și alții sunt publici. Or, din momentul în care din bugetul CNAM se duce aceeași sumă de bani pentru un anumit serviciu, este absolut ilogic ca noi să intervenim cu asemenea abordări.”

Europa Liberă: Se transformă într-o concurență neloială?

​Dumitru Alaiba: „Aceasta este o lezare a concurenței și o lezare a regulilor unei piețe libere. În afară de aceasta, din punctul de vedere deja al consumatorului, nu poate statul, printr-o instituție sau alta, să indice. Omul, acesta e banul lui, pe care îl contribuie la bugetul CNAM, în momentul în care se îmbolnăvește, cel puțin din pur logică, nu din perspectiva sectorului de sănătate, în momentul în care are nevoie de ajutor, omul decide unde el crede că va primi o calitate mai bună a serviciilor din banii de care dispune din bugetul CNAM pentru asigurarea obligatorie. S-ar putea să fie și cazul când omul ar decide că o calitate mai bună a serviciilor o poate primi dintr-un spital public pentru că și acolo sunt medici foarte buni, specializați etc.”

Europa Liberă: Mai ales că eu am înţeles că medicii de acolo vin şi lucrează şi la privaţi.

Olga Şchiopu: „Aceasta şi e o problemă la momentul de faţă. În general în sectorul ocrotirii sănătăţii ea este actuală în mai multe ţări, nu doar la noi. Într-adevăr noi susţinem acea iniţiativă că doctorul trebuie să fie obligat printr-un act normativ să-şi aleagă instituţia în care el lucrează, nu se mixează.”

Europa Liberă: Doctorul nu ar mai putea lucra şi la instituţia medicală publică, şi la cea privată?

Olga Şchiopu: „Exact. Şi aceasta e corect. Sunt şi speculaţii multe la acest capitol, dar există şi anumite realităţi. Şi nu doar în ţara noastră, când se fac abuzuri, sunt tendinţe abuzive. De aceea trebuie să fie reglementat printr-o hotărâre, o oarecare decizie. Vreau să atrag atenţia la un moment: în acest proiect de hotărâre de guvern e problemă conceptuală. Niciodată nu spunem că în privat automat datorită faptului că el e privat este calitatea serviciilor medicale mai bună. Sub nicio formă nu. Şi nici în public nu spunem că serviciile sunt de calitate mai proastă. Noi nu avem instrument de măsurare ca să ştim care este bun, care este mai puţin bun ş.a.m.d. Mă întorc la aceeaşi idee: nu discriminăm în baza statutului de proprietate. Acesta este momentul care atinge cel mai mult în această decizie.”

Europa Liberă: Când se elaborează aceste politici, inclusiv în domeniul sănătăţii, poate ar trebui să vă adunaţi şi să discutaţi de mai multe ori? Ştiţi cum e, de şapte ori măsoară şi o dată taie.

Dumitru Alaiba: „Foarte de acord. În afară de faptul că evident, din punct de vedere al unei afaceri private, se afectează şi business planul, şi anumite pronosticuri de performanţă ş.a.m.d. Sunt absolut de acord că aceste chestii trebuie discutate şi trebuie răsdiscutate. Orice iniţiativă de la orice instituţie ar veni, care se ştie că va afecta într-un fel sau altul un segment anumit, fie acesta cetăţeanul, fie o sută de mii de cetăţeni sunt afectaţi până la urmă, sau un sector al economiei, ele trebuie discutate foarte mult pentru ca anume cei care vor fi afectaţi să se simtă mai siguri, într-un mediu cu mai multă previzibilitate ş.a.m.d. Din păcate, noi nu avem prea multe cazuri când o instituţie merge în consultări sincere. Nu se merge în discuţii pentru a identifica anumite probleme. Foarte des instituţiile noastre merg în discuţie pentru a explica de ce ei o fac aşa cum o fac. Pentru că doar ei ştiu cum e mai bine şi restul ar trebui pur şi simplu să accepte aşa cum deja e decis, cum se spune la noi, politic s-a decis.”

​Olga Şchiopu: „În principiu aşa şi ni s-a sugerat. Atunci când se discută un proiect de hotărâre, de decizie, când se discută un act normativ, trebuie să venim strict cu idei de îmbunătăţire a acestuia, dar sub nicio formă de modificare conceptuală a acestuia. Eu sper că nu suntem într-o ţară care nu aude acolo unde sunt încălcări brutale ale dreptului atât al prestatorului de servicii, cât şi al dreptului pacientului. Sperăm că se vor sesiza instituţiile care trebuie să se sesizeze şi nu se va întâmpla, dar e important să atragem atenţia.”

Europa Liberă: Dar aceste neînţelegeri au apărut acum pe fundalul crizei financiare sau e băgat şi politicul?

Dumitru Alaiba: „Atunci când este vreo criză politică sau vreo instabilitate a guvernului, foarte multe idei de acestea mai puţin populare, când nimeni nu e responsabil de fapt, se încearcă a fi promovate. Şi aceasta s-ar putea să fie una dintre ele.”

Europa Liberă: Deznodământul fericit care ar fi?

Olga Şchiopu: „Concurenţa loială şi corectă.”

Dumitru Alaiba: „Exact. Deznodământul logic ar fi ca fiecare instituţie care ar trebui să analizeze asemenea proiecte să expună conform competenţelor. Există multe neconcordanţe dintre abordarea aceasta şi legislaţia în vigoare. În cazul acesta noi avem Ministerul Justiţiei, care ar trebui să spună: „Iată legea aceasta, legea aceasta sunt încălcate prin hotărârea aceasta de guvern”. Există Consiliul Concurenţei, care trebuie să păzească libera concurenţă din diferite domenii, inclusiv din domeniul sănătăţii. Chiar dacă noi vorbim de o concurenţă dintre sectorul privat şi public, aceasta este instituţia care ar trebui să blocheze proiectul dat şi iniţiativa dată din punctul său de vedere. Există Ministerul Economiei care nu poate privi cu ochi buni asemenea abordări, pentru că ei sunt interesaţi în creşterea economiei, în dezvoltarea antreprenoriatului. Fiecare dintre prezenţii şi foştii miniştri întotdeauna spun că ei foarte mult susţin investiţiile peste tot. Fiecare trebuie pur şi simplu să acţioneze conform competenţelor. Şi în cazul în care o instituţie puţin greşeşte, atunci există altă instituţii care, conform competenţelor, se expun pentru a găsi adevărul, pentru a găsi cea mai bună abordare.”

​Olga Şchiopu: „Se vehiculează că, dacă aceasta e instituţie medicală privată, ea este profitabilă, cineva face acolo bani. Aş fi vrut să mă opresc la acest moment. De aceea că fiecare, care a riscat din investitori să facă o instituţie medicală privată, are o poveste în spate: de ce a investit bani într-un sector atât de reglementat, în sectorul unde sunt o sumedenie de legi care se schimbă, bine, nu de la o zi la alta, dar în ani foarte mult se schimbă şi unde nu poţi să prevezi unde va fi la interval de doi trei ani şi unde cheltuielile sunt foarte mari în sectorul acesta? Dacă vrei să faci bani şi să faci profit nu investeşti aici, nu este locul pentru investiţii. Fiecare care a făcut-o are o poveste în spate, are o istorie medicală care l-a sensibilizat foarte mult şi a investit pentru cineva în care a crezut. Şi dacă tot au venit aceste investiţii şi s-a făcut un lucru bun pentru a asigura acces pacientului în ţară la servicii de calitate alternativă, nu spunem neapărat mai bună, atunci e logic să fie apreciate aceste eforturi. Şi dacă aceste instituţii contribuie prin taxe, prin impozite la bugetul de stat, dacă ele menţin salariaţii cu salarii bune şi decente, ele trebuie să fie apreciate, fiindcă aşa e corect.”

Europa Liberă: Dar tocmai voiam să vă întreb, din această dispută între privat şi public ce are de câştigat şi ce are de pierdut pacientul? Sau cine rămâne perdantul?

Dumitru Alaiba: „Libera alegere are de pierdut. În primul rând pacientul pierde, pentru că pierde libera alegere de a merge acolo unde crede el că e mai bine, din banii de care dispune de fapt. Banii lui pur şi simplu sunt puşi la CNAM, dar aceştia sunt banii lui, când se îmbolnăveşte. În al doilea rând, pierde sectorul sănătăţii, în primul rând privaţii, dar ca sector, din punctul meu de vedere, dispare concurenţa ca atare. Deci, se lezează concurenţa şi calitatea întregului sector al sănătăţii scade, ca să nu se creeze impresia că, Doamne fereşte, sectorul privat din domeniul dat mănâncă toţi banii din CNAM. Noi vorbim de sub 5% din 4,3 miliarde de lei.”

Olga Şchiopu: „Deci, în total de circa 200 de milioane din 4,3 miliarde de lei.”

Dumitru Alaiba: „Este doar un crâmpei din banii aceştia care merg în privat, pentru că mai prestează şi acolo unele servicii. În mare parte oricum merg în sectorul public.”

Olga Şchiopu: „Acum se desfășoară Forumul Național pentru Sănătate, se discută politicile de sănătate timp de două zile, ieşi şi azi. Şi chiar astăzi a fost prezentat exemplul unei ţări care a reuşit reforma spitalicească – Croaţia. Şi ceea ce vorbisem anterior, instrumentul de măsurare a calităţii serviciului medical, cum el a fost implementat în această ţară? Absolut transparent, fiecare pacient cetăţean al ţării are posibilitatea să deschidă pe site-ul Ministerului Sănătăţii din ţara respectivă şi să vadă clasamentul instituţiilor medicale în baza la anumite criterii foarte clare, care lucrează, începând cu anul 2006 şi pe parcurs deja de aproape zece ani de zile acumulează puncte, puncte, puncte. Şi eu, dacă am o problemă cu inima, am văzut la boala mea, la problema mea cine este cu punctajul maxim în ţară, ce îmi dă mie Ministerul Sănătăţii, mă duc acolo. Nu contează cine este proprietarul acelei instituţii, pe mine mă interesează să ajung acolo unde se ocupă anume de problema mea şi în cea mai bună calitate. Toată lumea se mută acum spre intervenţii cu durată de spitalizare scurtă, cu intervenţii laparoscopice ş.a.m.d., chestii care să fie cu mult mai puţin costisitoare. Noi ne internăm pentru o intervenţie banală, cum ar fi amigdalită, o extracţie de amigdale şi avem durata medie de spitalizare aproape patru zile, când ar fi trebuit să fie făcută în ambulator. Iată unde sunt cheltuielile adevărate. Astăzi doamna viceministru prezintă că, dacă noi per ansamblu pe ţară scădem cu o singură zi durata medie de spitalizare pe sistemul spitalicesc, noi avem economie, ei au pronunţat, nu eu, de o sută de milioane de lei. O sută de milioane de lei care se duc aşa.”

Europa Liberă: Ordine oricum trebuie făcută. În încercarea menţinerii dialogului dintre autoritatea publică şi cea privată, eu cred că ar putea fi identificată soluţia cea mai viabilă, care ar împăca şi nu numai ar împăca părţile, dar nu ar înăduşi iniţiativa privată. Aceasta e pus în joc acum.

​Dumitru Alaiba: „Altfel nu mai suntem credibili. Când un ministru vine şi încurajează şi după aceasta alt minister vine şi încearcă să mai fărâme de acolo puţin. Nu trebuie să ne considerăm statalişti acolo unde nu e cazul. Pentru că suntem într-o economie de piaţă şi aici câştigă consumatorul şi câştigă cel care oferă servicii calitative la preţ competitiv. Nu aici trebuie să fim patrioţi. Mai ales în ţara aceasta sunt cu totul alte domenii unde am putea fi mult mai patrioţi, dar nu în cazuri de genul acesta.”

Europa Liberă: Deşi domeniul sănătăţii rămâne a fi unul prioritar.

Dumitru Alaiba: „Absolut.”

Olga Şchiopu: „Dacă ceea ce avem noi în sistem utilizăm aşa cum trebuie să fie, 10-20% calitatea noi putem să o creştem numai prin redistribuirea banilor în sistem. Atât.”

Dumitru Alaiba: „Şi eficientizarea utilizării lor.”