Linkuri accesibilitate

Mass media nu acționează așa cum ar trebui legat de atacurile teroriste venite din partea radicalismului islamist (Cristian Pârvulescu/Observator Cultural)


Cum s-a modificat percepția românilor asupra Bisericii Ortodoxe Române, după incendiul catastrofal de la clubul Colectiv, soldat cu 60 de morți (Radu/22)

Republica Moldova s-a transformat dintr-o poveste de succes într-o țara cu o situație îngrijorătoare, au constatat mai mulți oficiali europeni, citați de Hotnews pe baza unor surse de presă moldovenești. Pozițiile au fost exprimate la Strasbourg, într-o dezbatere în plenul Parlamentului European. Corupția politicienilor de la Chișinău, scandalul bancar și trenarea reformelor au fost aspectele criticate. Președintele Comisiei pentru afaceri externe, Elmar Brok, a fost de părere că, în situația dată, ”Uniunea Europeană ar trebui să ofere sprijinul pentru partidele care sunt dispuse să modernizeze Republica Moldova și să lupte cu adevărat cu corupția”. Hotnews rezumă și cele spuse de Raportorul Republicii Moldova, Petras Austrevicius. El ”a acuzat că Moldovei i s-au oferit toate uneltele politice pe care le are la dispoziție Uniunea Europeană pentru a cataliza procesul de europenizare a țării, dar lucrurile au început să meargă într-o direcție total greșită”. Austrevicius a făcut ”un apel către toate elitele politice ale Republicii Moldova să se trezească”. ”Treziți-vă, citează Hotnews, și începeți să demonstrați responsabilitate politică față de țara voastră și față de cetățenii voștri”.

O analiză din „Adevărul” semnată de Alexandru Grumaz reamintește că multe state europene au criticat măsurile de control la graniță și de stocare a datelor personale luate de autoritățile americane după atentatele din 11 septembrie 2001 de la New York. Rezultatul a fost că Uniunea Europeană a semnat ”abia în decembrie 2011, fix la zece ani după (…), Acordul privind Datele de recunoaştere a pasagerului, care a fost apoi aprobat de Parlamentul European în aprilie 2012”. ”Va trebui să investim în serviciile de combatere a terorismului dar şi în cele care culeg informaţii, va trebui să admitem legi, care într-un fel sau altul vor restricţiona libertăţile nostre şi toate astea de dragul stabilităţii şi securităţii individuale”, scrie Alexandru Grumaz.

Mass media nu acționează așa cum ar trebui legat de atacurile teroriste venite din partea radicalismului islamist. Este constatarea lui Cristian Pârvulescu, care scrie în „Observator cultural”. Față de impresia creată de relatările televiziunilor și ale agențiilor de presă, că Bruxelles-ul ar fi o capitală paralizată, comentatorul spune că nu-i adevărat. S-a întors recent de acolo și orașul ar fi la fel de animat, ba chiar mai aglomerat decât înainte, pentru că bruxellezii nu s-au putut folosi de metrou, de pildă, și au apelat în mai mare măsură la mașinile personale. ”O societate paralizată de frică devine inevitabil o societate antipolitică, în care frica, şi cei ce o insuflă, anulează în acelaşi timp libertatea şi egalitatea. Or o societate antipolitică, dominată de o frică iraţională, este antecamera totalitarismului. Şi asta ar fi exact ceea ce teroriştii îşi doresc!”

De asemenea despre mass media românești și în comentariul lui Radu Carp din revista 22. El discută felul în care s-a modificat percepția românilor asupra Bisericii Ortodoxe Române, după incendiul catastrofal de la clubul Colectiv, soldat cu 60 de morți. Posturile de televiziune au prezentat pe larg și în mod repetat declarațiile patriarhului Daniel, considerate îndeobște neinspirate, nu și ce s-a întâmplat în multe biserici din România, fără vreun ordin de la Patriarhie: s-a vorbit, spune Carp, despre sacrificiul unor creștini pentru salvarea semenilor lor: au fost oameni grav răniți în clubul Colectiv care s-au luptat până la moarte ca să-i salveze pe cei din preajma lor.

XS
SM
MD
LG