Discutăm în ediţia de astăzi relaţia Chişinău-Tiraspol, după scrutinul de duminică, din stânga Nistrului, organizat după un model răsăritean ce presupune alegerea concomitentă a noii componenţe a Sovietului Suprem şi a membrilor consiliilor locale.
Invitatul emisiunii este preşedintele Asociaţiei Promo-Lex, Ion Manole.
Europa Liberă: Domnule Manole, întrebarea firească, pe care aș vrea să v-o adresez din start, întrebarea-cadru. După aceste alegeri, „гуртом”, cum zic ucrainenii, Chișinăul s-a apropiat, s-a îndepărtat sau invers, Tiraspolul a rămas tot acolo unde a fost, a luat-o mai spre răsărit, s-a întors cu fața la Chișinău? Adică ce miză au aceste alegeri, aceste scrutine?
Ion Manole: „Din punctul meu de vedere, pentru Chișinău Tiraspolul este departe de foarte mult timp. Și aceste alegeri nici nu apropie, nici nu mai distanțează. Este o distanță atât de mare, încât nu știu dacă mai poate fi mărită sau recuperată. Este o distanță foarte mare între Chișinău și Tiraspol. Chiar și în presupusul dialog care există între Chișinău și Tiraspol, ambele, să zicem, părți pornesc din start de pe poziții radical opuse.”
Europa Liberă: Dar de aici, de la Chișinău, încercăm să ne uităm dacă barem au fost respectate drepturile alegătorilor, dacă au fost alegerile în condiții egale, chiar dacă regimul în ansamblu este unul ilegal prin definiție, anticonstituțional. În general e aplicabilă această formulă, când discutăm despre ce se întâmplă peste Nistru?
Ion Manole: „Eu aici aș reformula întrebarea: dacă oamenii realizează sau își cunosc aceste drepturi, sau înțeleg ei ce înseamnă drepturile alegătorilor, în general, drepturile omului, dacă extind puțin ideea. Oricum, pentru a respecta drepturile lor, oamenii trebuie să le cunoască. În opinia mea, oamenii nu le cunosc pentru că nu au acces la astfel de informații, nu au posibilitatea să participe la dezbateri sau la diverse emisiuni din care ar putea să înțeleagă cum funcționează o democrație. Respectiv, cei din regiunea transnistreană se află exact ca în perioada sovietică, atunci când au anumiți candidați, dar nu au posibilitatea de a alege.”
Europa Liberă: Dar și acolo pătrunde PR-ul negru, adică a fost campanie murdară ca niciodată, spun mulți corespondenți care au urmărit scrutinul.
Ion Manole: „Aici aveți dreptate. Într-adevăr anul acesta s-a observat o îmbunătățire a situației, dacă mă pot exprima. Pentru prima dată au apărut foarte multe grupări care se luptă pentru putere sau care încearcă să penetreze acest spațiu cu diverse informații, cu diverse materiale. Şi cred că anume aceasta este direcţia corectă pentru ca oamenii să înceapă a înţelege cum funcţionează regulile democraţiei.”
Europa Liberă: Dar cum se explică această ofensivă? Pentru că alegătorii cu care au stat, de exemplu, de vorbă corespondenţii noştri spun că nu au mai văzut o campanie electorală atât de murdară de la autoproclamarea independenţei regiunii.
Ion Manole: „Da. În primul rând, pentru că există o luptă pentru cercurile economice sau pentru cercurile de business. Cei care au afaceri în regiune se simt, într-o oarecare măsură, limitaţi în posibilităţi şi au anumite probleme cu funcţionarea regulilor economice în această zonă. Vedem că regiunea din stânga Nistrului are anumite posibilităţi şi ea le refuză. Mă refer aici la facilităţile pe care le oferă Acordul de Asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană, iar regimul de la Tiraspol le respinge cu fermitate şi nu le oferă aceste şanse oamenilor de afaceri din regiune.”
Europa Liberă: Dacă totuşi e să ne uităm la concurenţii care s-au bătut în scrutin, chiar dacă, repet, prin definiţie, este un scrutin ilegal, anticonstituţional, dar ne uităm cu lupa la ceea ce se întâmplă acolo, cine s-a bătut? Că de obicei Evgheni Şevciuk, care este prezidentul lor, are nişte rivali, spre deosebire de Smirnov, predecesorul, nu a avut un partid „elefant”, care să-l ţină în acest soviet suprem. Dacă aţi putea descrie un pic, felia structura sovietului suprem şi a consiliilor?
Ion Manole: „Noi am observat o bătălie mai pronunţată între două tabere: tabăra lui Şevciuk şi cea a oamenilor de afaceri, a opoziţiei din regiune. Am văzut că Şevciuk a utilizat din plin şi resursele administrative, şi organele de forţă din regiune împotriva oponenţilor săi. Şi într-adevăr miza este una foarte mare pentru că, din câte am înţeles, regimul de la Tiraspol sau, mai bine spus, regimul lui Şevciuk încearcă să preia controlul maxim posibil asupra viitoarei componenţe a acestei structuri tocmai pentru a-şi asigura o guvernare de lungă durată. El vrea să schimbe sistemul politic din regiune. Dacă îi reuşeşte acum să aibă un scor bun la alegerile, să zicem, parlamentare locale, atunci va încerca şi probabil chiar va reuşi să schimbe acest sistem politic şi să-şi asigure dominarea.”
Europa Liberă: Şi perpetuarea republicii secesioniste în general?
Ion Manole: „Da. Prin care ar deveni o republică parlamentară, iar prin parlamentul local să poată fi reales următoarele două mandate.”
Europa Liberă: Domnule Manole, dar revenind la relaţia Chişinău-Tiraspol, un dialog în formatul „5+2” nu a mai avut loc din vara anului trecut. Dumneavoastră vedeţi vreo premisă pentru reluarea negocierilor oficiale?
Ion Manole: „Depinde acum probabil cine va domina sau cine va avea o putere şi influenţă mai mare în sovietul suprem de la Tiraspol. Pentru că în regiune la momentul de faţă există mai multe forţe, putem spune că acele forţe ori au prins la minte, ori au înţeles anumite lucruri şi îşi doresc o apropiere mai mare de Uniunea Europeană şi de Republica Moldova. Dacă ei vor avea un scor mai bun, atunci s-ar putea să existe o presiune şi din partea lor ca dialogul dintre Tiraspol şi Chişinău să fie unul mai transparent, mai deschis şi mai cu rezultate.”
Europa Liberă: Adică, există totuşi nişte forţe care, de exemplu, ar vrea ca DCFTA să fie pus în aplicare şi în Transnistria. Mai simplu vorbind, să continue exporturile spre Uniunea Europeană.
Ion Manole: „Evident. În regiune sunt foarte mulţi oameni care înţeleg aceste lucruri, care au beneficiat de aceste facilităţi, care au mers în Europa şi au văzut diferenţa dintre Europa şi Uniunea Euroasiatică. Și în acest sens evident că aceşti oameni şi-ar dori să trăiască în alte condiţii decât cele pe care le oferă Uniunea Euroasiatică.”
Europa Liberă: Deci, pe această cale, s-ar putea face şi reunificarea Moldovei?
Ion Manole: „Nu cred, atâta timp cât la Chişinău nu avem nici autorităţi şi nici forţe politice competente sau interesate în acest lucru. Şi în al doilea rând, nici societatea nu este gata. Putem vorbi despre acest lucru doar după ce vom avea o clasă politică responsabilă la Chişinău.”
Europa Liberă: La Chişinău, precum bine ştiţi, nici cu Uniunea Europeană nu întotdeauna este foarte clar.
Ion Manole: „Exact. Din păcate, în ambele situaţii populaţia de pe ambele maluri va avea de suferit.”
