Protestele împotriva conducătorilor continuă, deşi e greu de presupus acum că ele vor reuşi să-şi atingă scopul. Conducătorii nu par prea speriaţi, iar mass-media controlată de ei îi face pe organizatorii protestelor cu ou şi cu oţet. Iar pentru a băga definitiv protestele într-un con de umbră, marii guvernanţi au început joaca de-a regruparea care se face chipurile de dragul oamenilor simpli şi al viitorului european al ţării.
Liderul liberal Mihai Ghimpu zicea deunăzi că e timpul ca PL, PD şi PLDM să se aşeze la masă şi să continue „parcursul european”. Aşadar, căruţa hrentuită a parcursului european e scoasă din nou din depozit. Sloganurile pro-europene sînt rostite din nou răspicat. Oamenii sînt chemaţi să se adune, a cîta oară?, în jurul integrării europene.
Lucrurile sînt de-a dreptul amuzante-groteşti. Aceiaşi guvernanţi, pe vremea cărora au avut loc vînătoarea tragică în Pădurea Domnească şi dispariţia sumelor uriaşe din bănci, vor să ne ghideze spre un viitor luminos european. O sumedenie de cetăţeni vor să scape de aceşti conducători sub care corupţia a înflorit, pe cînd ei se joacă de-a regruparea forţelor politice pentru a ne conduce în continuare.
Apropo de parcursul european pe care conducătorii îl fac chipurile pentru noi, nu pentru rămînerea lor la putere. E suficient să asculţi numai ce spun experţii de la Institutul pentru Politici şi Reforme Europene ca să ţi se facă scîrbă de mult invocatul parcurs european. Experţii aceia spun că în acest an Moldova a aplicat numai 19% din măsurile Acordului de Asociere cu UE, măsuri pe care voia să le realizeze. Cam acesta e parcursul nostru european. Vorbim mult, facem puţine lucruri bune, iar corupţia şi mişmaşurile înfloresc în timpul vorbăriei.
Nu era nevoie de proteste lungi fără rezultate ca să se înţeleagă că actualii conducători nu vor să cedeze puterea. Ei se simt bine în funcţiile lor şi nici un protest paşnic, nici o escrocherie mediatizată, nici o invocare a bunului-simţ nu-i va determina să părăsească arena politică. Ei doresc să rămînă acolo pe vecie. Şi să ne cheme mereu pe drumul european al cărui sfîrşit nu se mai vede…
