La Parlament au avut loc astăzi audieri în chestiunea banilor furați din sistemul bancar. Deputații comuniști, liberali și democrați au votat mai întâi ca audierile să aibă loc cu ușile închise, dar după două ore, cât l-au ascultat pe procurorul-general, au permis din nou televizarea dezbaterii. În cele două ore netransparente ale deputaților, corespondenta noastră și-a concentrat atenția asupra protestelor care aveau loc în jurul Parlamentului.
Decizia deputaţilor de a audia rapoartele privind devalizarea sistemului bancar cu uşile închise i-a nemulţumit pe protestatarii din faţa Parlamentului, parte dintre ei susţinători ai Partidului Socialiştilor.
„Au ce ascunde” a comentat votul parlamentarilor înainte de audieri o persoana vocală, care mi-a zis că se numeşte Jana Dodon:
„Se pare că cineva are interes ca acest dosar să fie tărăgănat. Acum fostul premier, Vladimir Filat se află la închisoare, însă cu siguranţă în aceste scheme au fost implicaţi şi alţii, iată de ce discuţiile durează atât de mult, iar parlamentarii audiază şefii instituţiilor de stat cu uşile închise. Înseamnă că au ce ascunde, simţim că sunt atinşi oameni cu funcţii mari. Ne-am dori o mai mare transparenţă în acest caz, pentru că este implicată nu o instituţie bancară, ci trei. Nu cred că ar trebui să ascundă detaliile din dosar de ochii lumii, într-un final oricum vor afla adevărul.”
Petru, un alt protestatar cu care am stat de vorbă în faţa Parlamentului spune că urmăreşte îndeaproape ştirile care se referă la aşa numitul „furt al miliardului”. Deşi aprobă faptul că fostul premier Vladimir Filat a fost arestat, bărbatul crede că acesta nu ar fi singurul demnitar implicat în schemă:
„Ei ce au făcut? Au furat banii, apoi au ridicat cursul dolarului, prin urmare s-au scumpit serviciile, au crescut preţurile la pâine, la toate necesităţile, însă populaţia a rămas cu salariile de acum un an. Guvernarea parcă lucrează, dar nimic pentru popor nu face. Noi ştim că i-a furat dl Filat şi că el a regizat toate chestiile, dar el nu putea fura singur.”
Am stat de vorbă şi cu trecători care nu făceau parte din grupul de protestatari din faţa Parlamentului. Marina Antonenco, o femeie între două vârste, s-a arătat mulţumită de decizia deputaţilor de a continua, totuşi, cu uşile deschise şedinţa Legislativului. Doar că acest lucru nu garantează că declaraţiile nu vor fi făcute cu jumătate de gură, spune femeia:
„E cam încâlcit aici, nu ştii pe cine să crezi. Tot ce fac numai pentru dânşii fac, pentru noi nu fac nimic. Eu aş fi de acord, în cazul în care nu vor fi întorşi toţi banii să le confişte averile, să vândă bunurile pe care le au şi să pună înapoi de unde au luat banii. ”
Europa Liberă: Ca cetăţean cum aţi simţit criza din sistemul bancar?
„Am simţit foarte tare pentru că preţurile s-au ridicat. Sun foarte indignată de ce se face la noi în ţară. Le sunt foarte mari buzunarele. Cred că numai copiii lor vor mâncare şi să trăiască bine. Ai lor au maşini scumpe, iar pentru ai noştri nu ne permitem să le luăm ceva mai bun. Nu ne putem permite asemenea lucruri.”
În Parlament, cu ușile închise, a fost audiat Procurorul General, Corneliu Gurin, care la începutul ședinței a atras atenția deputaților că discursul său nu va fi detaliat și sincer dacă ședința va fi deschisă publicului. De altfel, şeful Procuraturii nu a ezitat să critice deputaţii pentru că insistă ca detalii din dosarul privind devalizarea sistemului bancar să fie făcute publice, acuzându-i de imixtiunea politicului în procesul de urmărire penală.
„Încercările de demitere tot sunt imixtiune. Mitingurile organizate, diferite campanii în presă, diferite critici care sunt aduse – ele pot fi calificate drept imixtiune, însă eu sunt sigur că procurorii ştiu să se apere de ele şi atunci când ele vor căpăta forma unui abuz vor şti cum să răspundă. Noi nu ne temem de aceste încercări de a ne influenţa într-un fel sau altul. Sigur că ar fi mai uşor dacă ele nu ar exista şi poate că ne-ar permite să ne dedicăm mai mult investigaţiei decât să ne apărăm de atacuri inutile şi uneori chiar aberante. Dar, mă rog, acestea fac parte din situaţia actuală”, a menționat Procurorul General.
În timpul audierilor directorul Centrului Naţional Anticorupţie, Viorel Chetraru, s-a referit şi la raportul companiei americane Kroll, numindu-l „beletristică” fără valoare procesuală. Documentul, a continuat şeful de la CNA, a fost util ofiţerilor anticorupţie pentru a înţelege mai bine întregul tablou, pentru că experţii internaţionali ar fi avut acces direct la documente ale Băncii Naţionale. „Un lux care a costat prea mult”, a conchis Viorel Chetraru. Primul raport Kroll constatase că Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank au intrat în insolvenţă după ce au acordat credite neperformante de peste 13 miliarde de lei.
La ora la care relatez demnitarii care au prezentat rapoartele în sedinţă deschisă, continuă să răspundă la întrebările deputaţilor. Parlamentul a îngăduit ca partea aceasta a audierilor să fie transmisă la televiziunea publică.
