In Romania proiectul de buget propus de guvernul lui Dacian Ciolos a ridicat obiectii mai ales din partea puternicei Biserici Ortodoxe Romane, caci initial in el nu erau alocate sume pentru investitiile BOR...
Filosofia bugetară a noului guvern tehnocrat este surprinzătoare din multe motive: în primul rând pentru că suma alocată investițiilor este extrem de mică, sub un miliard de euro, apoi fiindcă aproape toată creșterea economică obținută se va cheltui pe salarii, servicii sociale și bunuri. Ministerul muncii primește peste 6 miliarde de euro, totuși în scădere cu 10% față de anul acesta.
În centrul arhitecturii proiectului de buget se află majorările pentru instituțiile de forță: ministerele Apărării și Internelor primesc fiecare în jur de 2,5 miliarde de euro, înregistrând creșteri semnificative față de 2014. La fel principalele servicii secrete: Serviciul Român de Informații și serviciul de spionaj (SIE), ale căror bugete vor fi cu 20%, respectiv 7% mai mari. Deschiderea pușculiței pentru pentru militari are loc pe fondul creșterii riscului terorist în Europa și a promisiunilor făcute de România în interiorul NATO, că nu va mai avea bugete pentru Armată sub 2% din (PIB) Produsul Intern Brut
Pentru 2016 guvernul estimează un PIB de peste 165 de miliarde de euro, o creștere economică de 4,1%, o inflație de 0,5% și un salariu mediu net de circa 430 de euro. În ciuda promisiunilor noului premier, Dacian Cioloș, că va acorda o atenție deosebită infrastructurii, bugetul pentru Transporturi scade și sunt puse în pericol cele mai importante tronsoane de autostradă, Lugoj-Deva și Sebeș-Turda, care ar fi urmat să fie terminate anul viitor. Guvernul nu a fost deloc favorabil investițiilor, cu toate că nu are niciun fel de datorii politice. E posibil, însă, ca întreaga construcție să fi fost precondiționată de faptul că bugetul trebuie să fie un instrument politic în campania electorală de anul viitor pentru toți competitorii, nu neapărat o pârghie de dezvoltare.
Premierul Dacian Cioloș a încercat să impună cel puțin o idee cu totul nouă, aceea de a marca în tabelul bugetului de stat în dreptul Bisericii, zero resurse pentru construirea sau repararea lăcașurilor de cult. Această propunere n-ar fi trecut probabil de votul Parlamentului, însă chiar înainte ca ideea să fie cenzurată în legislativ, primul ministru s-a răzgândit în urma unei discuții telefonice cu Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel. În primă instanță, ministerul Finanțelor încercând să-l scoată pe premier de sub presiunile Bisericii a anunțat că deși nu vor fi bani pentru biserici noi, salariile clericilor cresc în 2016 cu 33 de milioane de euro, o sumă relativ egală cu cea oferită anul acesta de guvernul român pentru construcția și reparația de biserici.
Soluția nu a fost mulțumitoare pentru Patriarhul Daniel, așa că în cele din urmă Dacian Cioloș a încercat să împace și capra și varza, și pe cei nemulțumiți că statul finanțează prea mult Biserica Ortodoxă, și pe înalții prelați, care au ambiții nemăsurate în privința Catedralei Mântuirii Neamului, aflată în construcție. Așa că în cele din urmă premierul român a cedat, dar nu a făcut promisiuni ferme. Un comunicat al cabinetului Cioloș precizează în acest sens că guvernul „va asigura finanțarea pentru proiecte de investiții importante” și că „există tot sprijinul pentru a pune la dispoziție resurse financiare în funcție de posibilități pentru lăcașurile de cult aflate în construcție”.
Relativizarea promisiunii, prin sintagma „în funcție de posibilități” s-ar putea să fie, în cele din urmă o stratagemă prin care premierul Cioloș să iasă din încurcătură, fără să-i înfurie prea tare pe preoți, dar și fără să-și ia cuvântul înapoi. Mișcarea lui nu a fost, însă, bine primită nici de Biserică, nici de românii care de la an la an se plâng în număr tot mai mare de risipa statului și de puterea clericală în creștere. Biserica l-a privit ca pe un dilematic, iar ceilalți ca pe un personaj care face jocuri politicianiste.
