Guvernul interimar a discutat miercuri propunerea Serviciului de Informații și Securitate de a fi detașat la fiecare minister și instituție de stat importantă câte un ofițer SIS, care să aibă grijă să nu se delapideze fonduri. Prezentând propunerea la ședința de guvern, șeful SIS Mihai Balan a spus că ofițerii săi vor avea acces „la contractele pe care le elaborează instituția, contabilitate și tot ce ține de fondurile europene”.
Câțiva miniștri, puțini la număr, și-au exprimat rezerve, dar șeful SIS și premierul interimar i-au liniștit spunând că așa se face peste tot în lume și că SIS-ul oricum va veghea ministerele, cu sau fără voia guvernului. Însă foști șefi la SIS spun că practica „ofițerului SIS detașat la minister” nu este nouă în Moldova, doar că nu prea s-a știut despre ea.
Foşti ofiţeri de securitate îşi amintesc că în instituţiile de stat au existat reprezentanţi ai SIS până în 2010, când guvernarea început ceea ce a denumit dekaghebizarea executivului. Despre aceşti ofiţeri, de regulă sub acoperire, se vorbea în urmă cu câţiva ani că ar fi o reminiscenţă a fostului KGB.
Dar legea permite aceste posturi, iar oamenii care au fost detașați anterior au fost utili, spune colonelul Alexandru Popescu, fost şef de direcţie la SIS. Poate dacă ei rămâneau în instituțiile de stat nu se întâmpla furtul miliardului, sugerează Alexandru Popescu:
„Ceea ce văd acum e ca şi cum cineva încearcă să scoale mortul de pe laiţă, adică e o sistemă care a fost distrusă, a fost pusă pe burtă, şi acum s-au întors la metodele celea care au fost şi în sistemul sovietic, şi există şi în sistemul european şi inclusiv în cel american. Dar noi nu trebuie să substituim alte instituții ale statului. Noi nu trebuie să facem lucrul Agenției Apele Moldovei şi nicidecum al CNA-ului, ar fi fost cazul ca CNA să-şi detaşeze acolo ofiţerii ca să lupte cu corupţia, dar SIS să se ocupe cu problemele securităţii statului”.
Atât colonelul Alexandru Popescu, cât şi alţi foşti şefi de securitate consideră că după discuţiile din şedinţa de guvern, în faţa camerelor, inițiativa ar fi sortită eşecului. În interpretarea lor, ofiţerii detaşaţi ar trebui să fie sub acoperire, iar acum, odată deconspirată ideea, ei pot deveni ciori albe.
Bunăoară, fostul ministru al securităţii Tudor Botnaru spune că odată devenită publică informaţia, funcţionarii publici vor fi mai discreţi în eventualele acţiuni de corupţie, îngreunându-i misiunea ofițerului de securitate detaşat.
„Există forme şi metode speciale, strict secrete, care se rezolvă operativ, fără ca să ştie conducerea instituţiei, poate să cunoască lucrul acesta numai şeful statului sau şi mai bine poate să nu cunoască nimeni în afară de conducerea SIS. Pretențiile faţă de SIS sunt aceleași ca şi faţă de KGB-ul de altădată, în acelaşi timp, drepturile SIS-ului au ajuns la zero în comparaţie cu comitetul. Dacă ei, cel puţin, ar fi avut un grup limitat de anchetatori, era cu totul altceva”.
Colonelul în rezervă Alexandru Ganenco admite că o detaşare pe faţă ar putea duce la obstrucționarea activității ofiţerului SIS. Altfel spus, reprezentanţii securităţii pot ajuta miniştrii şi şefii de agenţii să afle tot ce se întâmplă în instituţiile lor, dar pot sta şi „ca un os în gât”. Cât despre costurile acestei misiuni, s-a spus că ei vor fi salariaţi în continuare de SIS, deci nu ar presupune cheltuieli suplimentare. Dar fostul angajat al SIS Alexandru Ganenco e de părere că între cheltuirea banilor şi securitate autoritățile ar trebui să insiste pe ultima.
„Dacă doreşti să-ţi aperi securitatea statului, dar securitatea are atâtea faţete, mai ales energetică, financiară, bancară, etc, păi trebuie să cheltui şi bani. Dacă doreşti să-ţi aperi o moşie, trebuie să ai ogari, dar dacă n-ai ogari şi nu ai paznici, apoi cum păzeşti moşia?”
Potrivit liberalului Veaceslav Untilă, preşedintele comisiei parlamentare pentru securitate, şeful SIS Mihai Balan şi premierul interimar Gheorghe Brega ar fi produs, din greşeală, confuzie între ofiţerii detaşaţi şi ofiţerii sub acoperire, iar acest lucru „a fost o lovitură în imaginea securităţii naţionale”.
În cazul celor detaşaţi, aşa cum ar dori autorităţile, spune Untilă, toţi angajaţii instituţiei vor cunoaşte numele colegului trimis de SIS. Misiunea lui nu va fi doar să lupte împotriva corupţiei, ci să supravegheze mai ales domeniile ce ţin de securitatea statului, inclusiv să ofere consiliere ministrului şi altor colegi. În celălalt caz, ofiţerul SIS va lucra sub acoperire, iar iniţiativa ar trebui să fie aprobată discret, mai spune Untilă.
