De la 1 ianuarie 2016 regiunea transnistreana va trebui sa se supuna legislatiei comerciale europeana, odata cu intrarea in aplicare, si pe teritoriul regiunii a acordului de liber schimb cu Uniunea Europeana. Valentina Ursu i-a adresat mai multe întrebari despre evolutiile viitoare vicepremierului pentru reintegrare Victor Osipov
Europa Liberă: Peste 6.000 de hectare de terenuri agricole amplasate după traseul Râbniţa-Tiraspol s-ar afla în proprietatea a aproape 5.500 de agricultori ai mai multor sate – Cocieri, Coşniţa, Molovata Nouă, Pârâta, Doroţcaia din Dubăsari. De mai mulţi ani deţinătorii acestor pământuri nu le pot prelucra, ca urmare a acţiunilor întreprinse de către administraţia de la Tiraspol, care le interzice constant accesul la aceste terenuri. În aceste condiţii guvernul este nevoit să le vină în ajutor, compensându-le prejudiciile. Rămâne guvernarea de la Chişinău neputincioasă, când e vorba de asigurarea dreptului omului, domnule Osipov, asigurarea la proprietatea dreptului omului, în cazul de faţă?
Victor Osipov: „Guvernul înţelege că are obligaţiunea de a ajuta, de a contribui cel puţin la compensarea încălcării acestor drepturi ale oamenilor de către administraţia de la Tiraspol, ceea ce a fost făcut în şedinţa de astăzi.”
Europa Liberă: Şi cum vor fi compensate pierderile înregistrate?
Victor Osipov: „Se vor face plăţi directe la fiecare hectar de teren către deţinătorii nominali ai terenurilor.”
Europa Liberă: Dar banii sunt identificaţi?
Victor Osipov: „Sunt resurse financiare din cadrul Fondului de rezervă al guvernului.”
Europa Liberă: Câţi bani?
Victor Osipov: „Pentru că avem o situaţie excepţională şi în conformitate cu regulamentul fondului pentru asemenea situaţii neprevăzute, neplanificate în bugetul de stat, se face această alocare din Fondul de rezervă. Este vorba despre aproape opt milioane de lei pentru un număr de circa 5.500 de deţinători de terenuri şi autorităţile locale.”
Europa Liberă: Dar împreună cu Tiraspolul poate fi soluţionată totuşi problema, ca fermierii să aibă acces la terenurile lor?
Victor Osipov: „Poate şi trebuie să fie soluţionată definitiv şi fundamental în cadrul negocierilor. Şi vom insista pe acest obiectiv în continuare. De altfel, în 2006 a existat un mecanism care asigura acest lucru şi poziţia noastră este că trebuie să revenim la acest mecanism, care prevede accesul ţăranilor la terenurile de după traseul Râbniţa-Tiraspol.”
Europa Liberă: Mai mult de un an nu mai au loc negocieri în formatul „5+2”, se instalează un fel de pesimism că greu se mişcă carul din loc.
Victor Osipov: „Sigur, stagnarea negocierilor în formatul „5+2”, care este condiţionată de reticenţa părţii transnistrene în ceea ce priveşte continuarea acestui proces, este un factor negativ. Şi el influenţează prost, după cum vedem, toate chestiunile majore cu care ne confruntăm în contextul problemei transnistrene. Însă, în acelaşi timp, trebuie să menţionez că la întrevederile în formatul „1+1” dintre Chişinău şi Tiraspol, pe parcursul anului, şi ele au fost mai mult la niveluri inclusiv foarte înalte, la nivel de prim-ministru şi lider transnistrean, aceste chestiuni nu au fost date uitării.”
Europa Liberă: Dar nici nu s-a găsit un compromis.
Victor Osipov: „Am spus deja că nu avem o soluţie şi de aceea suntem nevoiţi să compensăm pierderile oamenilor. Nu s-a găsit, dar s-a lucrat, s-a insistat şi a fost încontinuu o temă pe agenda de discuţii şi va rămâne în continuare.”
Europa Liberă: În ce condiţii pot fi reluate negocierile în formatul „5+2”?
Victor Osipov: „Negocierile trebuie să fie reluate, continuate şi impulsionate fără niciun fel de condiţii.”
Europa Liberă: Aceasta am înţeles, că aceste condiţii care apar din partea Tiraspolului şi stagnează procesul de negocieri.
Victor Osipov: „Condiţionarea este o metodă de a împiedica desfăşurarea negocierilor. În acelaşi timp, condiţionarea este interzisă prin înșiși regulile negocierilor, pentru că prima dintre aceste reguli spune că nimeni nu are dreptul să pună condiţii. Şi voi face şi cu această ocazie o explicaţie simplă: noi purtăm negocieri pentru că avem probleme, cea de bază este însăşi conflictul transnistrean.”
Europa Liberă: Şi elaborarea unui statut pentru regiunea transnistreană?
Victor Osipov: „Şi atunci când ai o problemă, atunci faci negocieri şi discuţi problema la negocieri. Oricare problemă ar exista sau oricare pretenţie a uneia dintre părţi ar exista, ea trebuie să fie pusă pe masa negocierilor, discutată şi căutate rezolvări. Ea nu poate deveni un motiv ca să nu mergi la negocieri. Iar atunci când se procedează în acest mod, cum este, bunăoară, în cazul dosarelor penale, invocate de Tiraspol pentru a refuza participarea sau continuarea discuţiilor, atunci pentru noi aceasta înseamnă un lucru foarte simplu: se doreşte un pretext pentru a nu negocia, pentru a nu participa la negocieri. Dacă lucrurile stau aşa, atunci asemenea pretexte pot fi găsite multe.”
Europa Liberă: Şi lăsaţi să se înţeleagă că blocajul ar putea să mai dureze?
Victor Osipov: „Rezolvi una, apare alta. Anterior a fost folosit drept pretext alt subiect, cel al blocadei economice. Şi tot aşa din una în alta. De aceea, noi avem o poziţie foarte clară, ea în general este reflectată în documentele care stau la baza negocierilor procesului formatului „5+2”, ea este împărtăşită de către partenerii noştri internaţionali. Şi obiectivul rămâne a fi să-i determinăm pe cei de la Tiraspol să continuăm procesul.”
Europa Liberă: Dar cum puteţi să-i determinaţi?
Victor Osipov: „Prin metode diplomatice, paşnice, evident.”
