40 de organizații neguvernamentale din România au semnat un „Apel pentru înființarea și asumarea Fondului Moldova” adresat președintelui Klaus Iohannis, premirului Dacian Cioloș precum și șefilor celor două camere ale parlamentului, Călin Popescu Tăriceanu și Valeriu Zgonea.
Ideea pleacă de la faptul că multe dintre ajutoarele oferite de București Chișinăului „s-au pierdut în adevărate găuri negre”, iar un Fond de investiții ar putea avea în consiliul de administrație, pentru eliminarea oricărui risc de corupție, atât instituții ale statului, cât și organizații neguvernamentale.
În plus, după cum spunea Alina Mungiu Pippidi, șefa Societății Academice Române, ideea integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană „nu a fost niciodată realistă”, „și-a trăit traiul” și și-a atins potențialul.
La conferința „Fondul Moldova - Planul Marshall al României pentru Republica Moldova”, ambasadorul Sergiu Celac, fost ministru de externe la începutul anilor 1990, i-a atenționat pe entuziaștii Fondului Moldova, că ar trebui să se asigure mai întâi dacă au un interlocutor la Chișinău, fiindcă România „nu vrea să oblige o băbuță să treacă strada dacă ea nu vrea”.
Fondul Moldova ar urma să fie „o construcție comunitară” care ar trebui să devină în timp un „motor realist al promovării unirii”, potrivit explicației Alinei Mungiu Pippidi.
Secretarul general al Asociției Oamenilor de Afaceri, Cristian Pârvan, a readus lucrurile la realitatea imediată, întrebându-se „cum ai putea să-i ajuți pe alții să se dezvolte, dacă nu te poți ajuta pe tine?”, sugerând că România este încă departe de statele avansate ale Uniunii Europene.
Petrișor Peiu de la Fundația Universitară a Mării Negre a prezentat România ca pe a 45-a economie a lumii, care trebuie să-și formulteze obiectivele următoare.
Când a devenit a 25-a economie a lumii, Polonia și-a propus să ajungă pe locul 20 până în 2020, a reamintit Peiu.
România, în schimb, ar trebui să-și folosească mijloacele financiare pentru a face investiții în afara țării, mai ales în Republica Moldova.
Valeriu Munteanu, ministrul mediului de la Chișinău, participant la Conferința de joi, a vorbit în schimb despre creșterea disparității dintre România și Republica Moldova, care anul acesta este de 5 la 1, și despre faptul că România a investit puțin și superficial dincolo de Prut.
Republica Moldova este țara europeană cu cele mai multe întreprinderi de stat: 530, a menționat demnitarul de la Chișinău, adăugând că orice investiție a României în țara lui ar trebui să fie condiționată de reforme și de co-participare financiară, fiindcă altfel nu vor exista motivații pentru dezvoltare.
Fondul Moldova ar trebui să fie înființat de statul român, cu un aport inițial din partea acestuia și apoi deschis prin oferte publice investitorilor, în așa fel încât în timp majortiatea acțiunilor să fie deținute de mediul privat.
150 de milioane de euro care să fie dublate repede la Bursa de Valori București, unde Fondul va fi listat imediat, aceasta ar fi suma minimă de pornire potrivit expertului economic Petrișor Peiu.
Investiția României în Republica Moldova prin acest Fond trebuie să fie „suficient de mare pentru a schimba paradigma de dezvoltare în acest stat”, se spune în Apelul celor 40 de organizații non-guvernamentale către președinte, premier și liderii parlamentului.
Fondul ar trebui pe de o parte să cumpere întreprinderi moldovenești pe care să le rentabilizeze pentru a le putea revinde ulterior mai departe, iar pe de altă parte să asigure riscul investițiilor pentru oamenii de afaceri care se vor aventura să deschidă companii dincolo de Prut.
Finanțările nu vor fi date pe criterii politice, nu sunt prevăzute granturi, nu vor exista finanțări pentru proiecte culturale. Va fi cu adevărat un Fond de investiții.
Consilierul prezidențial pentru probleme de politică internă, Laurențiu Mihai Ștefan. a plecat de la premisa că „nu faci nuntă, când logodnica e în spital”, aluzie la criza prelungită din Republica Moldova și la faptul că e nevoie ca România să aștepte vindecarea ei, așezarea unui guvern stabil, care eventual să devină partener de discuții pentru acest Fond.
Altfel, a adăugat Laurențiu Mihai Ștefan, România va continua să renoveze grădinițe cu predare în limba rusă și să trimită cadou microbuze școlilor rusofone.
Consilierul lui Klaus Iohannis a ținut să sublinieze că potențialul Fond Moldova nu poate fi un plan Marshall din simplul motiv că planul americanilor pentru Germania era ancorat în Vest, în vreme ce Republica Moldova este încă oscilantă.
