Aproape 100 de parlamentari dintr-un total de 588 au dosare penale sau au fost deja condamnați, unii chiar definitiv. Este vorba despre cazuri de corupție demonstrate sau aflate pe rolul DNA. Direcția Națională Anticorupție a cerut parlamentului ridicarea imunității lui Victor Ponta când acesta era prim-ministru, cu adevărat o premieră în România. Legislativul a rămas, însă, un spațiu dilematic în care cei aleși continuă să se apere între ei sau să fie deferiți justiției după reguli aleatorii. Unii rămân protejați până li se termină mandatul, alții sunt abandonați.
Dezbaterea despre necesitatea menținerii imunității parlamentarilor nici măcar nu a început în mediul politic fiindcă este o prevedere a actualei Constituții (Art.72) prin care deputații și senatorii „nu pot fi perchiziționați, reținuți sau arestați fără încuviințarea Camerei din care fac parte”. O altă prevedere din Legea răspunderii ministeriale (115/1999) îi apără pe foștii și actualii membri ai guvernului, care dacă sunt și parlamentari nu pot fi anchetați fără acceptul Legislativului.
Cu toate aceste impedimente, 95 de senatori și deputați se află în diferite stadii ale cercetării penale, ceea ce înseamnă mai mult de 16% din membri Parlamentului. Cu toate că majoritatea parlamentarilor încearcă să se apere de procurori, inclusiv prin încercări de schimbare a Codului Penal, care până acum nu au reușit, DNA a trimis anul acesta la închisoare prin condamnări definitive, politicieni cu greutate, precum Miron Mitrea, fost ministru al Transporturilor în guvernul Adrian Năstase și unul dintre cei mai influenți parlamentari. Monica Iacob Ridzi, fosta ministră a Tineretului (2008-2009), susținută de Traian Băsescu a fost condamnată a 5 ani de închisoare, cu toate că este foarte bolnavă.
Președintele Klaus Iohannis a refuzat să o grațieze, cu toate că cei doi copii mici ai acesteia au la rândul lor probleme de sănătate. Corneliu Dobrițoiu, care a deținut portofoliul Apărării în 2012 a fost condamnat la un an cu suspendare în dosarul „case pentru generali” fiindcă a cumpărat o locuință de serviciu la preț subvenționat.
Oameni de afaceri influenți, care și-au menținut profiturile cu sprijin politic au ajuns de asemenea la închisoare. Între ei controversatul Ioan Niculae, patronul grupului Interagro, cu afaceri de peste un miliard de euro, care administra peste 50.000 de hectare agricole și o capacitate de stocare de 700.000 de tone în silozuri. Niculae a primit o condamnare cu executare de doi ani și jumătate în dosarul „mită la PSD”, fiind acuzat că a oferit un milion de euro finanțare pentru campania prezidențială a lui Mircea Geoană din 2009, primind în schimb promisiunea că un apropiat al lui va prelua ministerul Economiei, pentru a-I asigura prețuri preferențiale la gaze naturale.
Alți doi miniștri din ultimii doi ani sunt de altfel acuzați că i-ar fi făcut acest hatâr, dar procesele în cazul acestora se află în diferite stadii: Varujan Vosganian este apărat de Senat, iar ancheta în cazul lui nu poate începe, în vreme ce Adrian Videanu se află în cercetări.
DNA a acoperit toate domeniile, astfel că, spre exemplu fostul președinte al Comisiei Centrale a Arbitrilor a fost condamnat la 3 ani de închisoare în dosarul „mită în elicopter” fiindcă a primit circa 20 de mii de euro pentru a trimite arbitrii prietenoși echipei de fotbal din Târgu Mureș, în campionatul 2011-2012.
Lista celor aflați sub lupa Direcției Naționale Anticorupție este lungă și consistentă. Inclusiv Elenea Udrea, considerată intangibilă datorită legăturilor sale cu fostul președinte Traian Băsescu a stat mai multe luni în arest preventiv, iar procesul ei se află în derulare. Oamenii de afaceri, liderii din fotbal sau politicienii folosesc în ultima perioadă două metode pentru a-și scurta perioada după gratii: în primul rând nu-și mai protejează tovarășii, beneficiind până la înjumătățirea pedepsei, dacă dau informații utile anchetei, potrivit noului Cod Penal, iar în al doilea rând, odată ajunși la închisoare încep să scrie cărți.
Au fost publicate 157 de volume de la începutul anului 2014 până la jumătatea acestui an, potrivit unei statistici a Administrației Naționale a Penitenciarelor. Există cazuri care frizează ridicolul cum este lucrarea lui Gheorghe Copos fost ministru al guvernului Tăriceanu și cunoscut om de afaceri, „Alianțe matrimoniale în politica principilor români din Țara Românească și Moldova în secolele XIV-XVI”. Tot tirajul acestei cărți care a apărut la o editură obscură a fost bineînțeles ridicat. Un tânăr istoric a reclamat plagiatul, menționând că lucrarea sa de master are același titlu.
