Venirea lui Klaus Iohannis la Cotroceni a schimbat aproape total dinamica politicii interne din România. Atmosfera nu s-a detensionat nici imediat, nici de tot, iar în parlament, Opoziția și Puterea nu au avut prea multe motive să se confrunte. Începerea anchetei procurorilor anticorupție în cazul lui Victor Ponta, l-a făcut pe fostul premier să nu mai fie destul de sigur pe el și să renunțe la șefia partidului, ceea ce a fost primul pas spre căderea lui definitivă. Klaus Iohannis i-a cerut demisia din funcția de premier, încă de acum șase luni când procurorii l-au menționat prima dată, dar Victor Ponta avea în spate un partid mare care voia neapărat să controleze bugetul de stat înaintea alegerilor locale și generale de anul viitor și care n-ar fi avut niciun interes să accepte schimbarea premierului. Lucrurile s-au întâmplat, așadar, brusc la sfârșitul lui octombrie, sub imperiul lebedei negre, numită Colectiv. O lebădă neagră este, așa cum spune Nassim Taleb, un eveniment rar, imposibil de prevăzut, care are un impact puternic.
Tragedia de la Clubul Colectiv, în care și-au pierdut viața peste 60 de persoane, a marcat anul politic 2015. Nu toate cauzele incendiului care a făcut atât de multe victime au fost determinate, iar multe dintre ele duc spre vârfurile puterii, identificate de Stradă prin corupție, neglijență și nepăsare. Absența reglementărilor clare, nerespectarea legilor și posibilitatea ca firmele să ofere sponsorizări unor instituții de forță ale statului, cum este ministerul de Interne, au dus la dezastrul de la Colectiv. Zeci de mii de români au ieșit în stradă seri la rând și au cerut căderea guvernului și schimbarea clasei politice, indignați de drama incredibilă care a avut loc. Înainte ca România să intre într-o criză politică greu de gestionat, președintele social-democraților, Liviu Dragnea a anunțat demisia premierului Ponta.
După Colectiv, președintele Klaus Iohannis a reușit să negocieze cu partidele un guvern tehnocrat, condus de fostul comisar european, Dacian Cioloș. Opoaziția și puterea și-au dat mâna pentru trecerea noului cabinet prin parlament, dar premierul pare din ce în ce mai fragil în deciziile pe care le ia, înțelegând cumva că mandatul său este dictat de voința majorității din Legislativ.
O schimbare a legilor electorale a fost de asemenea demarată pentru abolirea sistemului uninominal, aplicat într-o formă atât de originală la ultimele două alegeri parlamentare. România revine la alegerea parlamentarilor pe liste, conform principiului reprezentării proporționale: va fi ales un senator pentru 168.000 de locuitori și un deputat pentru 73.000 . Pragul electoral rămâne 5%, ceea ce anulează modificarea făcută în Legea partidelor prin care o nouă formațiune nu va mai avea nevoie de 25.000 de membri fondatori pentru a intra în vigoare. Acum sunt suficienți doar trei membri, însă un partid poate intra în parlament doar dacă obține 5% din voturile exprimate la nivel național (sau 20 % din voturile date în cel puțin patru circumscripții electorale), ceea ce face ca noile formațiuni să aibă puține șanse.
Practic schimbarea pe care o așteaptă Strada va fi imposibilă, fiindcă vechile partide au resurse, infrastructură, conexiuni pentru a putea fi prezente permanent în mass media în vreme ce nou înființatele formațiuni vor putea să se manifeste doar în spațiul virtual și nu au la dispoziție timp pentru a deveni destul de convingătoare și populare. Nici votul prin corespondență, care se va aplica la alegerile parlamentare de anul viitor nu le ajută prea multă, fiindcă legea adoptată nu ușurează deloc lucrurile, iar românii care trăiesc în afară vor trebui să facă mai multe drumuri la ambasadă înainte de a putea vota la distanță.
Lebăda neagră a Colectivului a măturat guvernul social-democrat și oamenii lui care păreau de neclintit, dar e greu de crezut că adevărata schimbare poate veni de la partidele tradiționale, care și-au dovedit limitele și care ezită să-și schimbe modalitățile de recrutare a membrilor și liderilor
