Alegerile generale care vor avea loc la toamnă ar putea reconfigura ecuația de putere din România. Deocamdată, liberalii conduc în sondajele de opinie, în vreme ce social-democrații conduc în parlament.
Președintele Klaus Iohannis, care-și dorește un guvern solid cu ajutorul căruia să-și pună în aplicare programul se află în căutarea unui premier pentru perioada 2016-2020, care să nu aibă mari ambiții politice, și deci să nu intre în competiție cu el, dar care în același timp să fie dedicat și cu o orientare relativ conservatoare. S-ar putea ca Dacian Cioloș, primul ministru tehnocrat să corespundă cerințelor, cu toate că el a declarat că a acceptat oferta doar pentru acest an.
Comasarea dintre democrat-liberali (PDL) și Partidul Național Liberal (PNL) sub sigla celui din urmă este un proces aproape finalizat, dar noul mare partid de dreapta nu și-a găsit încă liderul potrivit. Actuala conducere bicefală este complet lipsită de energie și viziune, de aceea Iohannis își dorește altfel de lideri pentru partidul prezidențial, care ar trebui să pună în practică, după alegeri, celebrul “lucru bine făcut”. Înaintea parlamentarelor, care ar putea fi câștigate de liberali, dacă nu apar evenimente deosebite, cu ajutorul cărora să fie împinse în față partidele antisistem și liderii lor, este testul scrutinului local. Alegerile pentru primării și consilii județene se vor desfășura într-un singur tur, un avantaj net pentru partidele care au deja edili în funcție și un dezavantaj major pentru celelalte.
Cristian Bușoi, candidatul liberalilor pentru capitală, un loc atât de important la nivel simbolic, dar nu numai, este un personaj aproape necunoscut, fără experiență în administrație și fără aplomb. Se vehiculează, în schimb, posibilitatea ca fostul președinte Traian Băsescu să intre în cursă, pentru a sufla vânt în pânzele partidului său minuscul Mișcarea Populară (PMP), cotat cu circa 5%. Miza fostului președinte este intrarea formațiunii în parlament, ca punct de pornire pentru o construcție mai mare cu accente naționalist-conservatoare.
Pe de altă parte, revenirea la sistemul de alegeri pe liste de partide, după eșecul uninominalului, ar putea aduce în legislativ oameni ceva mai bine pregătiți, mai tineri și mai integri. Numărul politicienilor cu dosar penal sau deja încarcerați ar putea fi descurajant pentru cei care și-ar fi dorit o carieră politică pe spezele căreia să facă bani, deci e posibilă o schimbare de paradigmă în viitorul parlament.
Sănătatea clasei politice, depinde însă, într-o măsură foarte mare de buna funcționare a justiției, de independența ei și de curajul magistraților. Această independență trebuie garantată de cei care se află în fruntea parchetelor, de aceea anul acesta este crucial pentru că la primăvară expiră mandatele procurorului general și șefei Direcției Naționale Anticorupție. Tot anul acesta expiră mandatul președintei Înaltei Curți de Casație și Justiție, judecătoarea Livia Stanciu, cea care a dat sentințe grele unor politicieni de vârf. Cea mai mare bătălie va fi pentru DNA, unde Codruța Kovesi, mai are dreptul la un mandat de trei ani și este favorită în această cursă.
Pe plan intern, deci, evoluția României în 2016 este legată de consistența viitorului parlament și de puterea justiției, monitorizată încă de Comisia Europeană, pentru a evita derapajele.
