Linkuri accesibilitate

„Discrepanța dintre creșterea economică și dezvoltare a devenit în România una dintre cele mai pregnante caracteristici ale stării națiunii” (M. Coșea/ziare.com)


Populismul contaminează statele europene (Al. Lăzescu/„22”).

O analiză publicată de Hotnews.ro lansează ideea că rușii urmează „să pună piciorul puternic în România, și asta cu ajutorul austriecilor de la OMV”. Este vorba de o înțelegere încă neparafată, prin care deținătorul pachetului majoritar al companiei OMV Petrom ar urma să facă un schimb de active cu Gazprom: austriecii ar primi acces la zăcăminte importante din Siberia, după ce le vor fi cedat rușilor rafinăria Petrobrazi de la Ploiești și mai multe benzinării din Bulgaria. În această posibilă tranzacție (pe care OMV o neagă deocamdată), scopul rușilor de la Gazprom ar fi să ajungă la Marea Neagră, la zăcămintele de hidrocarburi de acolo, legat de care OMV dezvoltă deja proiecte împreună cu americanii de la Exxon Mobil. „Toată această colaborare cu Rusia s-ar fi intensificat datorită noului manager al OMV care are ambiția extinderii grupului în spațiul rusesc, vizând in principal zăcăminte mari din Siberia”. Rainer Seele este numele său. A fost numit șef la OMV în primăvara lui 2015 și „este un apropiat al rușilor”. Hotnews.ro a consultat experți români care se arată îngrijorați de aceste mișcări și reamintesc ce s-a întâmplat cu mai multe afaceri mari operate de ruși în Romania. Combinatele Mechel, de pildă, au ajuns în faliment. Mare parte din informațiile din această analiză a Hotnews.ro apar astăzi și pe site-ul stiripesurse.ro.

Economistul Mircea Coșea semnează o analiză despre creșterea economiei românești, ca invitat al site-ului ziare.com. Coșea atrage atenția că e greșit să se vorbească numai despre creșterea produsului intern brut. România avut, într-adevăr, în 2015 o creștere considerată record în spațiul european, dar analistul consideră că ea nu se reflectă îndezvoltare economică. Tradus în termeni simpli, creșterea economica este mecanismul, iar scopul îl reprezintă „bunăstarea populației printr-o dezvoltare la nivel economic și social”. „Discrepanța dintre creșterea economica și dezvoltare a devenit în România una dintre cele mai pregnante caracteristici ale politicii economice și ale starii națiunii”, scrie Mircea Coșea. A crescut venitul pe cap de locuitor, dar și mortalitatea infantilă, absenteismul școlar, au reapărut boli eradicate din secolul trecut (tuberculoza, rahitismul), a scăzut consumul cultural, numărul de medici, de paturi de spital și de studenți la mia de locuitori. Cauza este, în opinia autorului acestui text, „inegalitatea distribuirii veniturilor, dar nu prin politici sociale discriminatorii ci, pur și simplu, prin fraudă și corupție”.

Alexandru Lăzescu scrie în revista 22 despre fractura ideologică din spațiul european. Ea s-ar fi ivit prin atingerea punctului critic în încercarea de a impune tabuuri severe în numele spațiului multicultural. Reversul ar fi tabloul actual populismelor care contaminează statele europene, iar Lăzescu atrage atenția mai ales asupra Poloniei de după instalarea noului guvern al Partidului Lege și Justiție. Varșovia se apropie tot mai vizibil de Budapesta, și implicit de blocul populist din Uniunea Europeană. Or, arată Alexandru Lăzescu, „potențialii beneficiari ai noului val populist vin la pa­chet și cu destule lucruri nefrecventabile, de la cultivarea unor politici economice primitive până la admirația față de Rusia lui Putin. Există toate șansele, scrie el, ca această fractură ideo­logică să se accentueze în 2016. Ceea ce agravează climatul politic general din Europa [...] și amplifică riscurile de securitate de pe continent”.

XS
SM
MD
LG