Republica Moldova a intrat în anul 2016 fără o lege a bugetului. Ministerul Finanțelor anunță că a întocmit un buget de stat provizoriu în baza celui de anul trecut, doar că unele autorități publice, între care și primăriile vor primi mai puțini bani comparativ cu anul 2015. Cum văd primarii aceste schimbări și mai ales întârzierea adoptării unui nou buget?
Pentru al doilea an consecutiv, primarii sunt puși în situația de a face socoteli fără a putea conta pe alocări bugetare garantate pentru fiecare sector. Obișnuiți cu transferurile întârziate la început de an, unii edili au încercat să se asigure, măcar pentru luna ianuarie, și au adunat economii în pușculița primăriei, dar chiar și așa mai mulți dintre ei spun că nu pot face transferurile necesare. Alexei Busuioc, primarul satului Capaclia zice că în timp ce plățile pe care trebuie să le facă primăria se înmulțesc, el are mâinile legate:
„Primarii care au făcut niște transferuri până la anul nou, acum se mai poate de mișcat ceva. Dar începând cu 1 ianuarie 2016 primăriile nu pot face nici o mișcare, nici o achitare, nimic. Imediat o să vină facturile pentru lumină, care trebuie achitate, hrana pentru copii, grădinițele. Noi nu putem face absolut nimic. Nu se iau necesitățile de jos în sus, se iau posibilitățile de sus și ce rămâne, fărâmiturile se aruncă la administrația publică locală, pentru că aici sunt primarii care întotdeauna din pământ găsesc, dar fac.”
Administrațiile publice locale vor activa în condițiile unui buget provizoriu până va fi pusă în aplicare legea bugetului pentru anul 2016. Primarii opinează că asta îi va impune să revadă alocațiile locale, chiar dacă începând cu anul trecut se străduie să reducă din cheltuieli. Primarul satului Larga, Briceni, Radu Urecheanu, spune că primăriile reușesc să facă față cheltuielilor doar din contul tăierilor de fonduri din diferite domenii, numai nu cel al educației, remarcă Radu Urecheanu:
„La începutul anului mai sunt bani, dar situația nu-i chiar bună, la limită suntem. Primăria Larga are cu 400 de mii de lei mai puțin decât anul precedent și atunci trebuie să facem economii. Dar cei legat de educație, nu avem de unde scade, asta-i precis. Noi avem acum în sat școală muzicală, sunt mulți elevi care frecventează școala, fiecare are dreptul la învățământ.”
Anul trecut, primăria satului Larga și-a asumat cheltuielile și pentru Școala Sportivă, recent deschisă în localitate. Radu Urecheanu spune că în acest an administrația locală nu mai poate plăti pentru nevoile instituție, doar că deocamdată nu a primit nici un răspuns de la Ministerul Finanțelor.
În situații similare sunt și primăriile altor comunități, în care activează centre sociale, de sănătate sau aziluri pentru bătrâni. Preşedinta Congresului Autorităților Locale, Tatiana Badan, spune că primăriile sunt în mare dificultate atunci când este vorba despre plata acestor servicii în condițiile unor bugete austere:
„Este vorba de probleme ce țin de asigurarea socială, centrele sociale, azilurile de bătrâni, toate aceste servicii sociale nu au o acoperire din partea statului și autoritățile publice locale vor fi nevoite în anul 2016 să aibă un buget foarte mic sau să nu poată face față cheltuielilor pentru asigurarea acestor servicii. Mai mult ca atât, au crescut costurile pentru mai multe servicii și nefiind aprobat acest buget, sigur că autoritățile publice locale vor avea de suferit.”
Tatiana Badan admite că în actualele condiții de criză politică și economică se va adânci și mai mult prăpastia între nevoile și posibilitățile autorităților publice locale, lucru care afectează direct investițiile și dezvoltarea comunităților rurale. Ea mai spune că neînțelegerile la nivel politic zădărnicesc punerea în aplicarea a celei de-a doua etape a procesului de descentralizare, care se referă la consolidarea bazei fiscale și care ar duce la creșterea veniturilor primăriilor.
