Europa Liberă: Se așteaptă ca Partidul Democrat să propună un nou premier al Moldovei. Pe de altă parte, se spunea că până astăzi urma să fie creată o majoritate parlamentară confortabilă ca să aibă acoperire noul executiv, în eventualitatea dacă se învesteşte. Ce se întâmplă de fapt?
Igor Boţan: „După hotărârea Curţii Constituţionale din 29 decembrie, procedura de desemnare a noului prim-ministru a devenit clară. De fapt Curtea Constituţională şi-a depăşit atribuţiile şi a legiferat modalitatea în care trebuie să fie propusă candidatura pentru funcţia de prim-ministru. Adică la început trebuie să se constituie o majoritate simplă sau o majoritate absolută.”
Europa Liberă: O majoritate din 51 de deputaţi.
Igor Boţan: „Din cel puţin 51 de deputaţi, care trebuie printr-un document oficial să consemneze că fac parte din această majoritate, să-i prezinte documentul respectiv cu semnăturile celor care au consimţit să facă parte din majoritate, acest document să-i fie prezentat şefului statului şi să i se facă sugestie domnului preşedinte cine trebuie să fie numit, din punctul de vedere al acestei majorităţi, drept candidat pentru funcţia de prim-ministru. Adică Curtea Constituţională, practic, a legiferat întreaga procedură. Aşa că acum suntem cu toţii în aşteptarea implementării acestei hotărâri a Curţii Constituţionale.”
Europa Liberă: Socialiştii nu vor participa la desemnarea unui nou premier. Ei au spus că cea mai bună soluţie pentru deznodământul crizei politice ar fi alegerile parlamentare anticipate. Ei nu acceptă nici discuţiile cu şeful statului. Şi comuniştii domnului Voronin au renunţat să mai meargă să poarte aceste discuţii cu preşedintele Timofti.
Igor Boţan: „În cazul acesta putem spune că lucrurile deja au fost aranjate. Este curios că şi socialiştii, şi ceea ce a rămas din Partidul Comuniştilor refuză să aibă noi oportunităţi de a veni în spaţiul public cu atitudinile domniilor lor. Probabil este un semn că aceste fracţiuni se resemnează oarecum, pentru că este greu de înţeles de ce, având posibilitatea să se manifeste în procesul de numire a guvernului, aceste fracţiuni renunţă să facă acest lucru. Dacă aceste fracţiuni consideră că astfel cumva salvează aparenţele de luptători intransigenţi cu actualul regim care este considerat corupt, în cadrul unui stat capturat, aceasta este poziţia lor. Părerea mea este că ar fi bine să participe, să aibă voce, să-i audă cetăţenii şi să vadă care sunt argumentele lor.”
Europa Liberă: PD urmează să înainteze un nou candidat la funcţia de prim-ministru. L-am auzit şi pe liderul liberalilor, domnul Ghimpu, care chiar făcea trimitere la trei nume concrete, domnul Plahotniuc, domnul Candu şi domnul Lupu, ca potenţiali candidaţi pentru această funcţie de premier. Credeţi că e bătută în cuie şi această înţelegere?
Igor Boţan: „După hotărârea Curţii Constituţionale din 29 decembrie, domnul Ghimpu, practic, repetă ceea ce se conţine în această hotărâre. Problema majoră şi principalul lucru neclarificat după adoptarea acelei hotărâri era legată de comportamentul Partidului Liberal. Iată că Partidul Liberal a făcut alegerea şi are o decizie de a participa, inclusiv cu cei 14 comunişti rupţi din fracţiunea lui Vladimir Voronin, la formarea unei majorităţi parlamentare. Aici există o mare problemă pentru Partidul Liberal. Trebuie întotdeauna să pornim de la definiţii: sunt comuniştii moldoveni comunişti în adevăratul sens al cuvântului?”
Europa Liberă: Domnul Ghimpu a zis foarte clar că nu mai sunt comunişti, aşa cum îşi închipuie unii.
Igor Boţan: „Exact. Domnul Ghimpu are dreptate, dar până la o anumită limită. Pentru că ei nu erau comunişti deja la 11 aprilie 2007, când domnul Voronin a anunţat revoluţia liberală. Dar comuniştii din Republica Moldova sunt prin definiţie anti-români şi aceasta îi defineşte. Ei sunt împotriva unirii cu România, ei sunt împotriva limbii române, ei sunt împotriva renunţării la statutul de neutralitate.
Acum, dacă facem o analiză ce sunt comuniştii moldoveni şi dacă cei 14 care au plecat de la Voronin şi-au schimbat esenţa, vedem că domnul Ghimpu greşeşte amarnic. Pentru că ei au rămas aceiaşi comunişti anti-români, anti-Europa, anti-NATO, anti-limbă română ş.a.m.d. Mai mult decât atât, dacă domnul Ghimpu crede că aceşti 14 comunişti îi fac jocul domniei sale, el, iarăşi, greşeşte.
În primul rând, cei 14 sunt mai mulţi decât fracţiunea liberală, de aceea au o pondere mai mare. Al doilea lucru, aceşti comunişti au votat împotriva asocierii cu Uniunea Europeană, aceşti comunişti au atacat foarte dur decizia Curţii Constituţionale din 5 decembrie 2013 privind limba română. Mai mult decât atât, Marian Lupu, liderul oficial al Partidului Democrat, în acest sens este pur comunist, el a ameninţat atunci cu organizarea unui referendum în privinţa articolului 13, ameninţând Curtea Constituţională.
Recent, acum două luni de zile, Marian Lupu a avertizat că există o hotărâre pe rol a Curţii Constituţionale privind anularea articolului 11 referitor la neutralitate şi el este absolut împotrivă. Şi să nu uităm că Marian Lupu a fost numărul doi în Partidul Comuniştilor. Deci, domnul Ghimpu trebuie să răspundă la întrebare: cine jocul cui îl face? El pe al comuniştilor sau comuniştii pe al lui?”
Europa Liberă: Domnul Ghimpu zice că de data aceasta comuniştii votează şi aprobă ceea ce e în capul şi în minţile liberalilor.
Igor Boţan: „Nu este adevărat. Dacă luăm definiţia moldovenească a comuniştilor, ei sunt anti-români. Domnul Ghimpu nu trebuie să uite că în anul trecut a avut loc desfăşurarea unei manifestări pro-româneşti, pro-unioniste aici la Chişinău, care a avut şi rezoluţii referitoare la negocieri cu factorii de decizie din Republica Moldova privind apropierea de România. Aş vrea să-l văd pe domnul Ghimpu în noua coaliţie cu cei 14 comunişti, deopotrivă cu Marian Lupu, liderul democraţilor, cum vor negocia lucrurile legate de limba română, de eventuala apropiere de România, de renunţare la statutul de neutralitate a Republicii Moldova. Aceasta va fi interesant să vedem. Și dacă participarea Partidului Liberal alături de Marian Lupu şi de cei 14 ex-comunişti apropie Republica Moldova mai tare de România sau totuşi o apropie mai tare de un alt pol de atracţie. Aici este esenţa lucrurilor.”
Europa Liberă: Deşi în ultimele zile s-a vehiculat mai mult în presă ideea precum că socialiştii şi PLDM ar duce Republica Moldova în braţele Federaţiei Ruse, pe moment, dacă PLDM nu acceptă să fie creată această majoritate parlamentară şi cu deputaţii săi, iar socialiştii insistă pe ideea alegerilor parlamentare anticipate.
Igor Boţan: „Sunt speculaţii. În privinţa Partidului Socialiştilor totul este clar, ei nu ascund acest lucru, ei spun că sunt o forţă politică pro-euroasiatică, ei vor referendum, la fel cum şi cei 14 aliaţi ai domnului Ghimpu voiau referendum privind renunţarea la Acordul de Asociere. În privinţa liberal-democraţilor este pură speculaţie. Liberal-democraţii au vrut doar depolitizarea instituţiilor de drept şi de reglementare şi acum se tem că formarea unei coaliţii majoritare cu Partidul Democrat în frunte i-ar da în mâinile acestui partid şi puterea executivă alături de cea judecătorească şi de cea din Parlament. Deci, toate trei puteri în stat ar fi concentrate în mâinile unui singur partid, dar mai degrabă în mâinile unui personaj care trage sforile din umbră, aşa cum ne spunea şi preşedintele Curţii Constituţionale în interviul pentru Europa Liberă din 26 august anul trecut.”
Europa Liberă: Dacă PD propune un nou candidat pentru funcţia de premier, şi ziceam despre aceste trei nume care ar putea să fie prezentate şefului statului – domnul Plahotniuc, domnul Candu şi domnul Lupu – cine e cu şansă mai mare?
Igor Boţan: „Vorba nu este despre şanse, pentru că, dacă lucrurile sunt aranjate, atunci depinde de decizia unui singur om, din calculele domniei sale. Ar putea fi şi domnul Plahotniuc, ar putea fi şi domnul Candu, în care ar avea mai multă încredere, ar putea fi şi domnul Lupu. Numai că domnul Lupu este atât de şifonat, după ce a explicat că într-o săptămână după demisia guvernului Streleţ stabileşte o nouă majoritate şi revine la normalitate. Iată că o săptămână s-a transformat în trei luni de zile, ceea ce înseamnă că avem 13 săptămâni, deci, a greşit doar de 13 ori, adică cu 1300% a greşit. Eu cred că un astfel de personaj politic nu atrage foarte multă simpatie din partea cetăţenilor.”
Europa Liberă: Domnule Boţan, dar mai există o hotărâre a Curţii Constituţionale, cea prin care a fost demis guvernul Filat, ea a fost valabilă doar pentru acel moment sau preşedintele Timofti ar putea lua în calcul că inclusiv aceste trei nume au făcut parte din actul guvernării la acel moment?
Igor Boţan: „Acea hotărâre la care vă referiţi dumneavoastră, din 22 aprilie 2013, este una absolut fantastică, pentru că ea se referă la tălmăcirea de către Curtea Constituţională a sintagmei „stat de drept” din Constituţie. Aici este cel mai important lucru. Deci, hotărârea Curţii Constituţionale spunea că într-un stat de drept înalţi demnitari asupra cărora planează suspiciuni de corupţie nu au ce căuta. Aici depinde deja cum va interpreta domnul preşedinte Timofti această faimoasă şi foarte interesantă hotărâre a Curţii Constituţionale.
Depinde şi cum Curtea Constituţională îşi va interpreta propria decizie, este acceptabil din punctul de vedere al Curţii Constituţionale, coroborată cu interviul preşedintelui Alexandru Tănase pentru Europa Liberă din 26 august privind calitatea partidelor care sunt la cheremul finanţatorilor ş.a.m.d., dacă astfel de nominalizări din partea unor personaje care controlează din umbră partidele politice, pe de o parte şi, pe de altă parte, asupra cărora planează suspiciuni de corupţie, dacă nu cumva aceasta subminează acest stat de drept, aşa cum a interpretat Curtea Constituţională. În privinţa premierului de atunci, da, a fost aşa un accident, să zicem aşa, foarte soft, ca să nu-i antagonizăm pe cei vizaţi.”
Europa Liberă: Domnul Timofti poate manevra în această situaţie? Se va conforma acestei decizii a Curţii Constituţionale prin crearea unei majorităţi şi propunerea unui candidat din partea acestei majorităţi sau, dacă va avea rezerve faţă de un anumit candidat, propune el pentru funcţia de şef al executivului o persoană pe care o consideră credibilă?
Igor Boţan: „Domnul preşedinte Timofti a făcut declaraţii publice, inclusiv adresarea către cetăţeni cu ocazia Anului Nou, în care a spus foarte clar că el va veghea ca suveranitatea poporului să fie percepută ca atare şi ca această suveranitate să nu lunece spre forţe oculte, dacă am înţeles eu corect mesajul domnului preşedinte. Acum depinde cum se va ţine de cuvânt şi dacă noi, cetăţenii, l-am înţeles corect pe domnului preşedinte.
Dar dacă mă întrebaţi de câmpul de manevră, eu cred că da, există câmp de manevră şi, aşa cum aţi menţionat şi dumneavoastră, hotărârea Curţii Constituţionale din 22 aprilie 2013 face parte exact din tagma celor despre care se spune „unde dai şi unde crapă”. S-ar putea să crape în alt loc, decât s-a intuit atunci, în aprilie 2013. Să vedem dacă domnul preşedinte Timofti va da lovitura ca să crape acolo unde convine statului de drept, suveranităţii poporului şi nu acolo unde convine celor despre care se spune că au capturat statul.”
Europa Liberă: Pentru că până la 29 ianuarie a rămas timp foarte puţin. Credeţi că în Parlamentul Republicii Moldova se va vota un premier şi un cabinet de miniştri de nevoie sau de bunăvoie?
Igor Boţan: „Dacă, iarăşi, ne referim la calitatea partidelor, descrisă de preşedintele Curţii Constituţionale, eu cred că domnul preşedinte al Curţii Constituţionale era absolut responsabil, atunci când a oferit interviul pentru Radio Europa Liberă. Atunci concluzia este la suprafaţă: vor vota pentru că aşa doresc cei care stau în umbră, trag sforile, finanţează partidele şi nu doar partidele, care desfac alianţe, le refac, desfac partide, creează platforme noi, fie că sunt social-democrate sau de altă natură. Cel puţin aceasta trebuie să înţelegem din declaraţiile publice ale celor care actualmente decid sorţile constituţionale ale Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Deputaţii din grupul domnului Leancă acum au vreun rol?
Igor Boţan: „Eu cred că ei au un rol. Şi depinde de modul în care percep ei situaţia. Nu trebuie să uităm că grupul Leancă şi Partidul Popular European avea pretenţia că vrea să devină o alternativă pentru partidele pro-europene care s-au compromis. Dacă participă la guvernare, atunci scapă această şansă de a deveni o alternativă. Pe de altă parte, acest grup poate fi înţeles, pentru că în acest grup sunt diplomaţi de o calitate foarte înaltă, care au întreprins eforturi susţinute pentru apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană şi care au sarcina să continue eforturile pentru a nu scăpa Republica Moldova de pe acest trend, dacă putem spune aşa.”
Europa Liberă: Deci, ce trebuie să facă ei?
Igor Boţan: „Cred că este la latitudinea lor să ia o decizie: vor să devină o alternativă pentru cei care s-au compromis ori vor să fie împreună cu ei, găsind argumentele pentru aceasta.”
