După un sfârşit de săptămână dominat de protestele străzii, ziua de astăzi, pare, la nivel politic, să fi intrat „in normal”. Premierul desemnat de preşedintele Nicolae Timofti – cea de pe urmă tentativă a sa de a găsi un premier la Chişinău – a început consultările cu partidele care au anunţat că îl susţin, in timp ce liderul Partidului Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM), Igor Dodon, a contestat astăzi la Curtea Constituţională (CCM) legitimitatea decretului prezidenţial privind desemnarea lui Pavel Filip la funcţia de prim-ministru. Acesta, după negocierile cu liberalii, democraţii – care l-au promovat –, comuniştii si liberal-democraţii care au semnat că îl vor susţine – a spus că discuţiile au fost „constructive” şi că programul său de guvernare – pe care ar urma să îl întocmească in zilele următoare, va fi inspirat din programul guvernului condus de premierul liberal-democrat Valeriu Strelet şi va, cităm „continua parcursul european al ţării”. Problema care nu trebuie însă uitată este că Partidul Democrat cu voturi ale socialiştilor și comuniştilor au îndepărtat guvernul Strelet, din al cărui program, iată, noul premier desemnat spune că se va inspira.
Guvernul Pavel Filip este de pe acum văzut ca unul cu şanse mari să fie învestit. O majoritate de 55 de deputaţi, inclusiv liberal-democraţi, şi-a anunţat disponibilitatea de a-l vota încă înainte ca şeful statului să-i fi încredințat lui Filip mandatul. Mai ezită o singură deputată liberal-democrată din grupul disident, Aliona Goţa, care spune că trebuie să facă o alegere dificilă pentru ea, între loialitatea faţă de partidul ce pentru prima dată din 2009 încoace se va afla în opoziţie, şi cea faţă de colegii din teritoriu, care ar sfătui-o să voteze guvernul. Într-o declaraţie făcută publică astăzi, patru foști deputați PLDM, aflaţi acum în diverse funcţii administrative sau manageriale, critică decizia PLDM de a trece în opoziție – încă o dovadă a controverselor din interiorul PLDM pe acest subiect. Iar unul dintre deputaţii liberal-democraţi disidenţi, Ştefan Creangă, care prezidează o importantă comisie parlamentară, cea pentru buget şi finanţe, a apelat la un scenariu sumbru pentru a-şi explica sprijinul pentru un guvern respins de partidul său: dacă Republica Moldova na va avea cât de curând un guvern, în februarie nu vor mai fi bani pentru pensii şi salarii, a spus şeful de comisie la un post de televiziune, fără a explica de unde vor apărea fondurile necesare în cealaltă situaţie, adică dacă guvernul Filip va fi învestit.
„În două zile, programul de guvernare va fi definitivat,” a anunţat pe de altă parte premierul desemnat care intenţionează deja la sfârşitul acestei săptămâni să se prezinte în parlament cu echipa şi programul său pentru a cere sprijinul deputaţilor. Acordul de asociere va fi prioritar, a mai anunţat candidatul desemnat, evitând totodată detaliile despre configuraţia viitorului său cabinet în care ar trebui să le facă loc şi reprezentanţilor grupului celor 14 comunişti ce au părăsit grupul parlamentar condus de Vladimir Voronin.
Opoziţia socialistă, însă, care optează cu fermitate pentru alegeri anticipate şi a reuşit să-şi adune câteva zeci de mii de sprijinitori în ziua de sâmbătă la un protest anti-oligarhic, paralel cu al altor două partide la Chişinău, a atacat la Curtea Constituţională decretul prin care Nicolae Timofti îl propusese premier pe Pavel Filip. Liderul PSRM, Igor Dodon, a enumerat următoarele motive de contestare pe care le-au invocat socialiştii în demersul de la Curte:
„Constituţia spune clar că candidatul are la dispoziţie 15 zile, adică candidatul trebuia desemnat pe 14 ianuarie. Filip a fost desemnat pe 15. La fel, noi considerăm că a fost încălcată procedura de creare a majorităţii parlamentare absolute, pentru că ea se creează în parlament, de către fracţiuni, iar majoritatea respectivă nu a fost anunţată în parlament şi conţine două grupuri parlamentare în loc de fracţiuni. Şi trei: noi credem că tentativa de desemnare a primului candidat, Ion Sturza, nu a fost consumată pe 4 ianuarie, deoarece parlamentul nu s-a convocat.”
Nu se ştie dacă Curtea Constituţională va da curs sesizării socialiştilor până la votul de învestitură, însă demersul este considerat „cu puţine şanse”, dat fiind faptul că candidatura lui Filip nu poate fi atacată în cel mai important punct al ei, cel al susţinerii parlamentare ce nu poate fi pusă la îndoială.
Însuşi şeful statului, care, pe fundalul unor proteste masive în Chişinău, a considerat de cuviinţă să-şi justifice decizia de a-l nominaliza pe Filip în ciuda faptului că e considerat un apropiat al celui pe care îl respinsese cu doar câteva zile înainte, adică Vlad Plahotniuc, utiliza tocmai acest argument: că a fost nevoit să se supună voinţei majorităţii, aşa cum îl obligă decizia din 29 decembrie a Curţii Constituţionale. Atunci, Curtea a spus că şeful statului, chiar dacă ar vrea, nu ar putea să nominalizeze un alt candidat decât cel dorit de o majoritate „formalizată”.
