Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale Viitorul va monitoriza achizițiile făcute de instituțiile publice din nouă centre raionale ale Republicii Moldova. În funcție de problemele depistate, vor fi organizate ateliere de lucru și instruiri pentru autoritățile locale. Experții notează că sunt mai multe nereguli care se admit în procesul de selectare a agenților economici, dar și la etapa de realizare a obligațiilor contractuale.
Unele încălcări, precum existența schemelor de corupție în procesul achizițiilor sunt admise deliberat de autoritățile publice.
Alte lacune, cum ar fi încălcarea cerințelor contractuale sau cheltuirea ineficientă a banului public au la bază lipsa de informație și cadrul legal deficient.
Sunt constatări ale experților în susținerea nevoii de monitorizare a procesului de achiziții publice. Unul dintre aceștia, Viorel Chivriga admite că cerințele pentru realizarea unor lucrări sau servicii sunt întocmite deseori astfel încât să avantajeze un anume agent economic:
„Există și fraudarea procesului. Cadrul normativ secundar nu se grăbește în urma legilor și în același timp există o foarte proastă informare a autorităților contractante, la drepturile lor, la modul în care poți să procuri niște servicii de calitate. Nu putem să modernizăm țara cu bunuri și servicii de prețuri proastă. Condițiile trebuie să fie asigurate în așa mod, ca cei care construiesc drumuri, care vin cu servicii publice în localitățile rurale, urbane, să ofere acces la bunuri și servicii de calitate.”
Pe lângă faptul că uneori ajung să fie alese oferte avantajoase ca preț, dar nu și calitate, mai mulți agenți economici sesizează faptul că cerințele autorităților publice se schimbă pe durata de prezentare a ofertelor, lucru care la fel este în detrimentul unei competiții sănătoase.
La fel, experții vorbesc despre restanțe la capitolul transparenței cheltuirii banilor publici. În acest context, spune Diana Enachi, specialistă în cadrul acestui proiect, neregulile încep încă de la etapa de publicare a planurilor de achițiții și continuă:
„Și ulterior, ce ține de desfășurarea procedurilor de achiziții, iar în cele din urmă ce ține de respectarea condițiilor contractuale de fiecare agent economic. Or aici, chiar ne confruntăm cu mai multe probleme pentru că nu avem un mecanism cu fiecare etapă de implementare a proiectelor, astfel încât fiecare dintre noi să poată vedea dacă în cele din urmă resursele publice au fost utilitate conform planului de achiziții, dar și conform condițiilor contractuale.”
Valentin Lozovanu, expert în cadrul proiectului precizează că 40 la sută din achizițiile făcute din sursele donatorilor, în special în domeniul sănătății, mediului și agriculturii au un grad de transparență scăzut și prin urmare favorizează corupția. El susține că schemele frauduloase funcționează și în cazul utilizării banilor care vin de la donatorii externi:
„Noi nu avem din partea unor donatori nici un raport cu privire la procurări, noi nu știm cum au folosiți acești bani. Pe de altă parte, banii care au fost acordați ca suport direct bugetului, ei intră în coșul comun și sunt utilizați ca bani ai statului, dar aici, din păcate, chiar dacă curtea de conturi vine cu constatări despre anumite nereguli, nu sunt luate măsuri suficient de dure ca aceste practici să fie oprite. Pe de altă parte, noi nu avem o claritate cu privire la condiționalitățile care au fost puse, care să facă ca acești bani să fie folosiți în cel mai eficient mod.”
O situație des întâlnită și care dă de bănuit experților este cea în care ani la rând ar fi aleasă oferta aceluiași agent economic. Autorii proiectului susțin că pentru a nu lăsa loc de ulterioare încălcări, se cer schimbări în legislație care ar apropia Curtea de Conturi de Organele de Drept, astfel încât să existe efecte juridice la abaterile semnalate.
