Societatea civilă a cerut și continua sa ceara ca premierul desemnat si membrii cabinetului său să semneze declaratia de integritate. Marți, Pavel Filip, la intilnirea cu societatea civilă, declarase ca va semna o astfel de declaratie, dar că este esential nu doar să o semneze ci să se manifeste integritate în activitatea politica. In opinia sa, numai semnarea declaratiei inseamna doar „spectacol”. O relatare despre cum stă de fapt cabinetul domnul Pavel Filip cu integritatea, din perspectiva presei de la Chișinău și a ceea ce susțin unii membri ai societatii civile.
În primul rând, reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale reunite în platforma „Pentru Europa” i-au reproşat candidatului desemnat Pavel Filip că a elaborat o proprie variantă de declarație de integritate, care seamănă mai mult cu o promisiune decât cu o declaraţie pe proprie răspundere. De asemenea, i-au cerut să nu-i accepte pe candidaţi la funcţia de miniştri asupra cărora planează suspiciuni de integritate şi refuză să declare univoc că nu au fost implicaţi în acțiuni ilegale, de corupție, trafic de influență, conflicte de interese ş.a.
Declaraţia de integritate urma să fie semnată cu câteva zile înainte ca premierul desemnat să meargă în Parlament să ceară votul de învestitură, iar acest angajament trebuia să se facă public, spune directoarea Transparency International Moldova, Lilia Carasciuc, cea care a menţinut dialogul cu guvernanţii şi care trebuia să depoziteze aceste declaraţii.
Carasciuc povesteşte că pe la prânz acest dialog s-a întrerupt, iar politicienii au decis să ignore cu desăvârșire propunerile societatea civilă:
„Se face cumva tot pe ascuns, este o încercare de a fugi de propriul popor. Dacă eşti integru, fii integru cu societatea ta şi nu fă înțelegeri pe sub masă. Noi le-am trimis declaraţiile din timp. Le-am scris, nu s-a reacţionat, înseamnă că nu este dorinţă”.
La şedinţa Comisiei juridice care a precedat votul din plen, democratul Sergiu Sârbu a propus ca miniştri să semneze două declaraţii: una de integritate şi un angajament că pe durata mandatului nu vor face partizanat politic. Doar că iniţiativa lui a rămas să fie discutată în plen, ceea ce a fost imposibil întrucât dezbaterile nu au mai avut loc.
Pentru preşedinta Centrului de Investigaţii Jurnalistice, Cornelia Cozonac, graba mare cu care a fost votat guvernul Filip, inclusiv perioada mică de la nominalizarea miniştrilor până la şedinţa în plen, denotă că liderii politici au ignorat solicitările ONG-urilor şi nici nu au vrut ca miniştri propuşi să semneze declaraţia de integritate. Cornelia Cozonac mai spune că în mod normal trebuie să se dea timp presei şi societăţii civile să monitorizeze candidaţii şi că dacă se depistau probleme de integritate, acele persoane ar fi trebuit să fie retrase.
„Există probleme de integritate în cazul mai multor membri ai acestui cabinet. Însuși primul-ministru desemnat are probleme de integritate, pentru că zilele acestea au ieşit la iveală mai multe documente şi rapoarte ale instituţiilor de control pe timpul când dumnealui exercita funcţia de director al întreprinderii de stat Tutun-CTC. Acolo au fost admise mai multe încălcări în gestionarea banilor publici.
Există şi alte suspiciuni pe care noi acum le verificăm pe când dumnealui a lucrat la „Bucuria”. Dar există investigaţii în cazul altor membri. De exemplu, Alexandru Jizdan, propus la Interne, este o persoană controversată. Numele lui a figurat în mai multe investigaţii jurnalistice, dar şi în scandaluri publice. De numele lui se leagă protecţia unor oameni din lumea criminală, scurgerea de informaţii de la Ministerul de Interne către lumea criminală. De Alexandru Jizdan se mai leagă şi scandalul «Pădurea Domnească». Atunci el a fost cel care a indicat ca informaţia să nu fie transmisă”.
Totodată, preşedinta Centrului de Investigaţii Jurnalistice, Cornelia Cozonac, a mai spus că există suspiciuni că firma familiei ministrului Dezvoltării Regionale, Vasile Bâtcă, fost primar de Nisporeni, a câştigat majoritatea licitaţiilor publice în raionul Nisporeni. Şi liberalii Anatol Şalaru şi Gheorghe Brega au figurat în scandaluri legate de modernizarea trenurilor sau protejare unor companii farmaceutice, a adăugat Cornelia Cozonac.
Potrivit reprezentanţilor organizaţiilor care au cerut semnarea declaraţiilor de integritate, acest exerciţiu a eşuat. „Prăpastia dintre clasa conducătoare şi oamenii de rând se face tot mai mare, iar ce ne așteaptă este o lipsa totală de considerație faţă de cetățeni... Şi când crezi că mai rău nu poate fi te convingi că se poate”, a scris pe Facebook directoarea de programe de la Asociația pentru Politică Externă, Victoria Bucataru.
