Obișnuită cu o parte a Europei cum e Moldova in care nu se întâmpla niciodată mai nimic, presa europeană a fost luată prin surprindere de evenimentele de la Chișinău si, dată fiind complexitatea situației politice din Moldova, comentatorii s-au mulțumit, deocamdată, sa repete ceea ce scriu principalele agenții.
Presa francofonă, Liberation sau Le Monde, arată mai mult interesat, săptămânalul francez Courrier Internațional preluând astfel articole si analize, așa cum a făcut-o acum republicând o analiză a expertului Armand Goșu despre, cum scrie el, „Anul de coșmar care a fost pentru Moldova 2015”.
Marile agenții nu pot decât să simplifice „complexitatea incestuoasă” (cum a spus-o un comentator) a peisajului politic de la Chișinău. De pildă, Associated Press, în depeșa care rezumă în această după-amiază a doua zi de proteste, scrie sobru că „unii moldoveni consideră partidele pro-rusești mai liniștitoare decât actualul guvern, în vreme ce alții protestează doar împotriva elitelor politice corupte și a căderii nivelului de trai.
Agenția Reuters explică și importanța, pentru opinia publică, a faptului că nu se văd rezultatele anchetei asupra dispariției miliardului din bănci, precum și aceea că o bună parte din furia manifestanților e îndreptată asupra faptului că premierul Pavel Filip este un apropiat al magnatului Vladimir Plahotniuc.
In presa rusă, evenimentele de la Chişinău sunt tratate diferit: mult mai în detaliu, însă cu multe aluzii tendențioase.
Rosinformbiuro rezumă evenimentele de la Chișinău sub un titlu foarte percutant:
„Opoziția din Moldova s-a unit împotriva puterii prooccidentale”.
Agenția citează sondaje potrivit cărora „88% din populația Moldovei ar considera că țara merge într-o direcție greșită.
Rossiiskii Dialog scrie că protestatarii consideră puterea din Moldova ca fiind o „juntă militară” și amenință că vor sta până la capăt și că „sunt gata de orice”.
Komsomolskaia Pravda se oprește asupra faptului că jurnaliștii de la trei canale de televiziune din Rusia nu au putut intra în republica Moldova și nu au putut acoperi evenimentele de la Chișinău.
Komsomolskaia Pravda nu face decât să relateze incidentul și respingerea jurnaliștilor, dar agenția TASS pune mare titlul: „Chișinăul încalcă dreptul internațional împiedicând jurnaliștii ruși să intre în țară”.
La fel, Gazeta Parlamentară scrie ca: „Protestele de la Chișinău riscă să se transforme într-o nouă revoluție”.
Publicația oficială rusă scrie că primul miting împotriva puterii a avut loc în aprilie 2015, continuând, în viziunea Gazetei Parlamentare, cu întreruperi, până astăzi și nedând semne că s-ar opri. Gazeta parlamentară scrie, pentru a-și sprijini afirmațiile, că la manifestații participă atât formațiunea lui Igor Dodon, care e pentru intrarea Moldovei în Uniunea Vamală cu Rusia, cât și platforma „Demnitate și adevăr”, care e oficial pentru integrarea Moldovei în Europa, ca și puterea actuală de altfel. „Nu e clar de ce a fost atacată clădirea parlamentului”, scrie publicația rusă online, din moment ce deputații tocmai ce ieșiseră printr-un tunel care duce la hotelul vecin”. Nu toți însă, continuă relatarea, care descrie astfel agresiunea la care a fost supus liderul liberalilor Mihail Ghimpu: „s-au repezit la el și l-au lovit cu pumnii numindu-l— „Iudă”.
In sfârşit, e citat liderul partidului Rodina Aleksei Juravliov, care spune că singura soluție pentru Moldova ar fi într-o uniunea cu Rusia, trecând mai întâi prin Uniunea Vamală. Altfel, spune el, „există riscul ca și în Moldova să aibă loc un Maidan, și ca Rusia să-și piardă avanpostul din Transnistria, prins între Moldova și Ucraina”.
