Cum să treci de pe-un mal pe altul – luând în barcă doar câte pe cineva, la singular – lupul, capra şi varza, fără să sufere nimeni, decât eventual luntraşul, care-şi va face negreşit bătături în palme de la atâta tras la ramă?
Se ştie cum – mai întâi duci capra pe celălalt mal, lăsând lupul paznic la… varză. Dacă nu-i vorba de „varză” (în sens de капуста – alias valută forte), şi lupul, şi varza vor supravieţui bine mersi, până se întoarce luntraşul, să-şi reia cursa.
Apoi duci varza, doar că la întoarcere nu vii cu mâinile goale, ci aduci capra, care face o plimbare suplimentară, cea de-a doua. Şi tot atunci îmbarci lupul şi-l treci pe celălalt mal, la… varza lui (dacă între timp bietul carnasier n-o fi devenit vegetarian)!
Acum poţi să-ţi tragi sufletul, înainte de a transfera şi ultima piesă a trioului – capra, la cea de a treia plimbare! (personajul nu vă aminteşte de-un cunoscut politician de la noi, care ba intră într-o alianţă, ba trece pe celălalt mal, ba reintegrează alianţa de guvernare etc., etc.?) – pe malul varzo-lup (sau râpa lupo-varză, la alegere).
Ce te faci însă când lupul, capra şi varza se pomenesc în aceeaşi barcă, tustrei nerăbdători să ajungă pe celălalt mal?! Întrebaţi-l pe vâslaş, dacă mai rămâne întreg în cele din urmă…
Şi mai cu seamă, ce te faci în situaţia în care doi din trei vor să treacă un râu, hai să-i zicem convenţional N-u, iar cel de-al treilea, un altul, P-t?
Punct şi de la capăt – se vede capătul?!...