Liderul social-democraților, Liviu Dragnea a vorbit joi despre riscul destabilizării României, în contextul dezbaterii despre revenirea alegerii primarilor din două tururi de scrutin. Este o amenințare directă pe care cel mai mare partid din România o aruncă pe piața politică autohtonă, pentru a închide acest subiect.
În 2012, când liberalii si social-democrații s-au aliat, au schimbat regula pentru alegerea primarilor și au votat o lege prin care primarii să fie aleși dintr-un singur tur, fără să existe niciun fel de alte condiții legate de prezența la vot, de pildă.
PSD ține cu dinții de această lege, fiindcă este avantajat: în primul rând are cea mai largă și mai solidă infrastructură în teritoriu și în al doilea rând a reușit să strângă sub steagul său cel mai mare număr de aleși locali, adăugând la propriul portofoliu și alți primari pe care i-a convins să se mute la PSD.
În plus, social-democrații au un număr relativ constant de votanți, aproximativ 35%, în vreme ce voturile din partea dreaptă sunt împărțite între formațiunile din această zonă.
Spre exemplu, pentru București sondajele de până acum arată că prima șansă pentru primăria capitalei o are senatoarea PSD, Gabriela Vrânceanu Firea, cotată între 30 și 40%, în vreme ce pe partea cealaltă Traian Băsescu (18%), independentul Nicușor Dan (17) și liberalul Cristian Bușoi (cotat între 15 și 20 de procente) doar însumați ar depăși candidatul stângii.
Încă nu e clar cine vor fi candidații pentru primăria capitalei, dar în marile orașe votanții anti-PSD sunt mai mulți decât cei pro-PSD, de aceea în al doilea tur, dacă ar exista, acest mare partid ar putea lua bătaie.
Noul Partid Național Liberal (care a înglobat și PDL) ar vrea să schimbe legea cu cinci luni înainte de alegerile locale: i-a cerut premierului Dacian Cioloș o ordonanță de urgență în acest sens, dar primul ministru a răspuns că ar fi incorect să modifice o lege aprobată în Parlament printr-o Ordonanță de Urgență; pe urmă PNL i-a solicitat Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituțională, motivând între altele lipsa de legitimitate și de reprezentativitate a primarilor aleși dintr-un singur tur.
Există deja un răspuns la această problemă dat chiar de președintele Curții Constituționale, care a spus „un tur sau două tururi sau zece tururi” reprezintă „o opțiune politică”, iar „Constituția nu spune că alegerile trebuie să se facă într-un tur sau două, ci că trebuie să fie alegeri libere, periodice și corecte”.
În rest, adaugă președintele Curții Constituționale, totul este la „latitudinea politicienilor”. În mod curios această explicație seamănă cu gluma făcută joi de Liviu Dragnea: „la comune un tur, la oraşe două tururi, la municipii trei tururi şi la Bucureşti atâtea tururi cât e nevoie să iasă Buşoi şi nu mai avem scandal.”
Președintele Klaus Iohannis ar vrea de asemenea să se revină la vechea regulă de alegere a primarilor din două tururi, numai că în parlament PSD este cel care dictează, fiindcă are pârghii de negociere cu micile formațiuni de tip balama, pe care le poate lua sub aripa sa la scrutinul de la finele acestui an.
Pe de altă parte PNL, în vechea lui formulă, a mizat pe alegerea primarilor dintr-un singur tur acum patru ani, iar solicitările de acum contrazic prevederile Comisiei de la Veneția care precizează că legile electorale n-ar trebui modificate cu mai puțin de un an înainte de alegeri.
Scrutinul dintr-un singur tur îi avantajează pe primarii în funcție, cei mai mulți fiind social-democrați, această regulă este în beneficiul partidelor mari sau alianțelor de tip cartel.
Sunt net dezavantajate formațiunile mici și candidații independenți, cu alte cuvinte politicienii noi, care din motive necunoscute s-au alertat abia acum când și-au dat seama că scrutinul local are loc în luna iunie.
