Bună ziua, dragi ascultători! Sunt Lina Grâu și va prezint astăzi, la microfonul Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:
Va fi sau nu depreciată rubla transnistreană – discuții pe marginea acestui subiect au loc atât la nivel de administrație, cât și printre oamenii de afaceri din stânga Nistrului. Ce părere au oamenii de rând despre această perspectivă. Perspectivele economice ale Rusiei trezesc îngrijorarea analiștilor financiari. Contul special pentru colectarea plăților la gaze în regiunea transnistreană stârnește tot mai multe discuții și ridică semne de întrebare cu privire la corectitudinea folosirii banilor. Cum răspunde administrația de la Tiraspol și ce cred experții de pe ambele maluri ale Nistrului? Aceste și alte subiecte le vom aborda în următoarea jumătate de oră.
Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri, cu principalele evenimente ale săptămânii trecute.
Ministrul rus de externe Serghei Lavrov spune că Moscova nu va permite Occidentului s-o pedepsească pentru că duce o politică externă independentă. „Suntem dispuși să cooperăm în modul cel mai constructiv cu partenerii noștri vestici, inclusiv cu Europa și Statele Unite, dar numai pe o bază reciproc avantajoasă, a neamestecului reciproc în treburile interne”, a spus Lavrov la o conferință de presă ținută marți la Moscova. Lavrov a spus că scutul NATO anti-rachetă și extinderea alianței spre frontierele rusești sunt măsuri „destabilizatoare”. În privința Ucrainei, Lavrov a spus că aceasta nu este demnă de încredere ca țară de tranzit pentru exporturile de gaze rusești spre Europa.
Secretarul în exercițiu pentru terorism și crime financiare al ministerului de finanțe al Statelor Unite, Adam Szubin, a declarat într-un documentar al BBC că Putin reprezintă „întruchiparea corupției”. Szubin, care supraveghează politicile de sancțiuni internaționale americane, a amintit că liderul rus „și-a îmbogățit prietenii, aliații apropiați, marginalizându-i în același timp economic pe cei pe care nu-i consideră prieteni”. Kremlinul a spus însă că aceste declarații ar fi „pură ficțiune”.
O parte din punctele vamale ale Ucrainei vor trece în gestionarea unor companii străine, ca măsură de combatere a corupției. Acest lucru se va face în cadrul reformei sistemului fiscal ucrainean, care constituie una din prioritățile Guvernului de la Kiev în 2016, a declarat primul ministrul Arseni Iațeniuk.
Procuratura regiunii transnistrene a început un control pe marginea informațiilor de folosire abuzivă a banilor din contul special pentru colectarea plăților la gaze, cont din care sunt acoperite o parte din cheltuielile sociale ale regiunii. Presa a scris, cu referire la deputați care fac opoziție liderului regiunii Evgheni Șevciuk, că o parte din banii respectivi ar fi fost folosiți pentru funcționarea structurilor executive. Banca centrală de la Tiraspol a anunțat printr-un comunicat că banii au fost cheltuiți cu maximă corectitudine, iar Evgheni Șevciuk a cerut locuitorilor regiunii, citez, „să nu se lase influențați de provocările care apar în presă, provocări care vin inclusiv din partea serviciilor speciale ale altor state”. Potrivit lui, banii au fost gestionați corect, pentru plățile sociale, stabilizarea rublei și a masei monetare, pentru apărare și pentru asigurarea securității. Vom reveni la subiect pe parcursul emisiunii.
Evgheni Șevciuk a mai declarat, în cadrul unei întâlniri cu locuitori din localitatea Sucleea, că situația economică în anul 2016 va fi și mai complicată decât cea de anul trecut, iar sarcina primordială a administrației este de a nu admite o agravare a crizei.
Producția industrială a întreprinderilor din stânga Nistrului a scăzut în 2015 cu mai bine de 15 la sută, sau cu 767 milioane dolari, potrivit datelor departamentului pentru dezvoltarea economică de la Tiraspol. A crescut producția în doar două domenii – în industria electroenergetică și în cea poligrafică. Cea mai mare scădere a fost înregistrată în industria chimică – cu 36 la sută, în cea a materialelor de construcție – cu 32 la sută, în metalurgie – cu 18 la sută și în industria textilă, care a scăzut cu 15 la sută.
Ucraina planifică să reia în al doilea semestru al anului livrările de curent electric către Moldova și Belarus. Potrivit unei prognoze a Ministerului energeticii și cărbunelui de la Kiev, în cele două țări vor fi exportate peste 5,2 miliarde kilowați/oră. Republica Moldova nu mai importă curent din Ucraina din vara anului 2015 din cauza deficitului de energie din țara vecină. În prezent 30 la sută din consum sunt generate de CET-uri, iar restul de 70 la sută sunt cumpărate de la centrala electrică Cuciurgan din regiunea transnistreană. Consumul anual al Republicii Moldova este de patru miliarde de kilowați/oră. În 2013 procurările din Ucraina au constituit 1,5 miliarde kilowați/oră. Piața din Republica Moldova este singura care consumă curentul electric de la Cuciurgan, astfel încât pierderea acesteia ar lipsi bugetul transnistrean de sume importante.
***
Europa Liberă: Autoritățile din Transnistria au revenit, din nou, la discuția cu privire la setul de măsuri anticriză, aplicarea cărora ar fi în măsură să oprească prăbușirea economiei regiunii, dar și sărăcirea totală a locuitorilor acesteia. Corespondenta noastră la Tiraspol, Carina Maximova, ne transmite că, potrivit datelor serviciului regional de statistică, în anul 2015, 33 din cele 50 de întreprinderi cele mai mari plătitoare de impozite au redus volumele de achitări în fondul unic al asigurărilor sociale, fond din care sunt achitate pensiile persoanelor în vârstă, îndemnizațiile sociale pentru anumite categorii și alte plăți garantate. Anul trecut, cheltuielile fondului social au depășit practic de două ori veniturile, motiv pentru care au apărut dificultăți la achitarea pensiilor și îndemnizațiilor. Începând cu luna martie și până în decembrie, potrivit deciziei executivului de la Tiraspol, pensiile și salariile finanțate de la buget au fost achitate în proporție de 70 la sută. Suma restanțelor era contabilizată și oamenii primeau un certificat în locul banilor. La data de 1 decembrie datoria la acest capitol s-a ridicat la 36 milioane dolari.
Începând cu decembrie 2015, după alegerile parlamentare din regiune, alegeri în cadrul cărora echipa actualului lider transnistrean a avut un scor modest, pensiile și salariile bugetarilor au început să fie achitate în valoare deplină. Banii pentru plata integrală a pensiilor și salariilor și acoperirea parțială a restanțelor au fost luați, după cum explică administrația transnistreană, din fondul special de rezervă al executivului, precum și dintr-o tranșă de ajutor rusesc în valoare de 1,8 milioane dolari.
Pe ziua de azi, economiștii din regiune spun că este esențială menținerea stabilității rublei transnistrene. Potrivit actualilor indicatori care țin de fluxurile de intrare și ieșire de valută din regiune se poate spune că nu există premize evidente pentru deprecierea rublei transnistrene.
Noul șef al comitetului legislativ pentru politică economică, buget și finanțe, Alexandr Martînov, a declarat că dacă se va începe în acest moment devalorizarea rublei, următorul pas va fi inflația. „Acest lucru va fi o lovitură aplicată pensionarilor, va fi o lovitură pentru veniturile populației. În ceea ce privește veniturile exportatorilor, pentru aceștia deprecierea rublei ar putea constitui un avantaj pe termen scurt. Dar după asta va urma la scurt timp o inevitabilă necesitate de a majora salariul minim ca urmare a creșterii inflației și deja pe termen mediu această depreciere va duce oricum la creșterea cheltuielilor de producere. Iată de ce, din punctul de vedere al susținerii exportului, în condițiile realităților transnistrene deprecierea rublei constituie un mecanism mai mult decât îndoielnic”, a spus șeful comitetului pentru buget din sovietul suprem de la Tiraspol.
Același punct de vedere este împărtășit și de responsabila pentru dezvoltarea economică a regiunii, Alevtina Slincenko. Aceasta a explicat că deprecierea rublei transnistrene va duce la reducerea veniturilor reale ale populației. Potrivit estimărilor acesteia, la menținerea actualului nivel de salarizare coșul alimentar al consumatorului va scădea cel puțin de două ori în condițiile creșterii inflației, și asta pentru că Transnistria importă aproximativ 80 la sută din produsele alimentare de pe piață.
Ce cred locuitorii regiunii transnistrene cu privire la cursul dolarului în regiune? Trebuie oare acesta majorat, așa cum se întâmplă în statele din regiune? Sunt întrebări pe care corespondenții noștri la Tiraspol și Bender le-au adresat oamenilor în stradă:
Если курс действительно поднимется, то что у нас будет тогда? Мы получаем вот пенсию, допустим, полторы тысячи. И тогда нам будет совсем тяжело жить. Пенсию выплатили, да…
Оставить так, как есть. Так намного проще. И банковским. Сохранять проценты вкладов по открытию счетов. Так намного проще и лучше всем.
Я считаю, что все должно быть как в цивилизованном мире. Потому что надо учитывать, что здесь остаются в основном, проживают пенсионеры и студенты. Все остальные более или менее здоровые люди все уехали куда-нибудь на заработки. Сюда приходит неимоверное количество валюты, такие, как доллары и евро. И меня, знаете, какая жаба душит? Вот 20 евро просто душит жаба, что он на 20 копеек дороже доллара. Ну, смешно вообще… Поэтому, короче, все сами будут страдать от этого, я думаю, надо, конечно, что-то делать с валютой. Хотя я человек как бы в прошлом местный, а сейчас уже давно не местный, вот так наездами приезжаю и мне, если честно, не очень это нравится.
Честно? Ну, мне кажется, попробовать стоит поддержать его, потому что пока у нас обстоятельства лучше, чем на Украине и в Молдове. Но… попробовать можно, а там как получится. Потому что, я слышу, грозится какой-то, можно сказать, кризис будет или еще хуже. Я хотел по-другому выразиться, но не получилось.
Удерживать. Потому что курс однозначно поднимется и это ударит по простым жителям. Ну, у предпринимателей свои интересы…
Ну, сам человек заинтересован в том, чтобы осталось как есть, а предприниматели заинтересованы в том, чтобы он поднялся, потому что не будет иначе развития производства. Поэтому, это как бы двойной вопрос…
Вы знаете, очень трудно сказать, но я думаю, что если курс доллара будет отпущен, это может негативно сказаться на экономике республики, в первую очередь. Может привести, например, к разорению некоторых, особенно малого бизнеса. Да, экспортно-ориентированным предприятиям, наверное, это будет выгоднее, одним словом. Но это надо анализировать, обязательно. Так трудно сказать. Возможно, должны быть какие-то публичные слушания, необходимо, чтоб этим занимались специалисты.
Europa Liberă: Gânduri ale locuitorilor din stânga Nistrului, culese de corespondenții noștri la Tiraspol și Bender.
***
Europa Liberă: Fondul Monetar Internațional a redus recent prognoza pentru economia rusească pentru 2016. Potrivit prognozei actualizate, economia Rusiei se va contracta cu un procent în acest an. „Piețele în dezvoltare din Europa vor continua să crească în 2016, cu excepția Rusiei, care va face eforturi să se adapteze la prețurile în scădere la petrol și care va continua să rămână sub sancțiunile Occidentului. Economia Rusiei va fi în recesiune, iar împreună cu aceasta - și economiile țărilor din CSI care depind de Rusia”, spune prognoza din ianuarie a FMI.
Expertul financiar rus Slava Rabinovici a vorbit, într-un interviu acordat colegilor mei de la Radio Svoboda, Andrei Șarogradski și Alexandr Gostev, despre scenariile din economia rusească pe fundalul prețurilor joase la petrol.
RFERL: Chiar dacă Putin mai are bani pentru un an și jumătate, Dvs. spuneți că piețele reacționează mai devreme. Înseamnă asta că o catastrofă ar trebui să se producă mai devreme?
Slava Rabinovici: „Este imposibil de prezis momentul exact. Este fenomenul numit în teoria lui Nassim Taleb „lebedele negre”. Una sau mai multe „lebede negre” sunt evenimente care intervin pe neașteptate, care sunt practic imposibil de prezis și care pot cataliza evoluții globale comparabile cu fenomenul din sectorul energetic numit „deconectări în lanț”, care să provoace o prăbușire pe principiul dominoului.
Aceasta poate fi o declarație a unui director de bancă care să spună că a intrat în faliment, ceea ce ar arunca în aer sistemul bancar - și nu a doua zi, ci practic imediat. Acest lucru va genera haos în economia reală. În acest caz, guvernul rus ar avea o singură modalitate de a salva măcar câteva bănci mari – tipărirea de ruble. Dar emisia va genera nu e depreciere treptată a rublei, ci o prăbușire bruscă. Iar economia nu poate funcționa normal în condițiile unei deprecieri abrupte. Toți importatorii vor falimenta momentan. Datoria cumulată a companiilor ruse este de o jumătate de trilion de dolari, iar în scurt timp aceștia nu vom mai fi capabili să-și achite datoriile în valută.
Scenariul de haos poate porni și din altă parte – poate începe de la o masă critică de companii intrate în faliment din economia reală, situație în care acestea nu ar mai fi în stare să-și achite creditele luate de la bănci. Și atunci sistemul bancar intră în colaps din cauza economiei reale.”
RFERL: Care este estimarea Dumneavoastră – colapsul se va produce totuși până în momentul în care vor fi epuizate fondurile de rezervă ale Rusiei?
Slava Rabinovici: „Piața nu așteaptă ca anumiți indicatori să ajungă la zero și apoi să reacționeze. Piața e un fel de rațiune colectivă a investitorilor, care prelucrează toată informația la care există acces. Și de obicei ei nu așteaptă ultimul moment, reacționează din timp pentru a-și pune banii la adăpost.
Mai este încă un scenariu după care s-ar putea să se meargă. S-ar putea ca diferiți oameni de afaceri și activiști apropiați puterii să spună că vor să scoată la privatizare companiile ruse care încă mai sunt de stat pentru a aduce bani în buget.
Și dacă toată lumea vorbește despre diferite scheme frauduloase și criminale de privatizare care s-au aplicat la mijlocul anilor 90, atunci acum schemele vor fi și mai criminale. Pentru că se va încerca să se facă privatizarea la niște prețuri absolut hoțești, foarte scăzute, prețuri care depind de criza generată artificial de chiar factorii interesați de la Moscova prin intermediul destabilizărilor și crimelor geopolitice.
Și la aceste prețuri fabricate artificial ei vor face privatizările și vor vinde întreprinderile. Și le vor vinde poate chiar lor înșiși. Un anumit număr de indivizi din anturajul lui Putin, cei care au furat de la poporul rus cel puțin un trilion de dolari în ultimii 10 ani, vor cumpăra, deja ca persoane fizice, bucăți din întreprinderi de genul SberBank sau chiar Gazprom la prețuri pe care le-au scăzut până la derizoriu chiar ei înșiși.
Dar nici acest mecanism nu va funcționa – ei pur și simplu își vor prelungi agonia pentru încă o jumătate de an. Iar apoi oricum se va produce o explozie globală a economiei și vor urma deja nu doar tensiuni sociale – vor fi explozii sociale. Iar după explozii sociale poate urma orice - și pierderea unor regiuni, și separatism, și focuri de armă, și sânge, iar în cazul cel mai rău – ceva de genul războiului civil.”
RFERL: Ați spus că piețele țin cont de riscuri și de anumite evoluții posibile. Posibilitatea ridicării sancțiunilor contra Iranului ar fi trebuit, de asemenea, să fi fost luată în calcul. În ce măsură acest lucru ar putea influența situația de pe bursele financiare din Rusia, starea rublei? Ar putea influența acest lucru evoluțiile din următoarele zile sau săptămâni?
Slava Rabinovici: „S-ar putea să influențeze. Dar anumite influențe deja sunt vizibile. Când a avut loc anexarea Crimeii în martie 2014, sursele mele la Washington mi-au povestit despre faptul că președintele Obama a avut mai multe întâlniri atât cu strategi pe politică, pe economie și finanțe, cât și cu reprezentanți ai industriei petroliere din SUA. S-a discutat despre cum poate fi luată din mâna lui Putin „arma geopolitică” – prețurile la petrol și gaze, care în acel moment erau foarte mari. Și nu întâmplător după toate aceste întâlniri Obama a mers într-un turneu prin Orientul Apropiat în cadrul căruia a vizitat țări precum Arabia Saudită, Catar și așa mai departe. Și este absolut evident că SUA a dus la realizare un program destul de eficient care a generat scăderea de multe ori a prețurilor la petrol. Și a luat din mâna lui Putin această armă”.
Europa Liberă: Expertul financiar rus Slava Rabinovici despre scenariile posibile din economia rusească.
***
Europa Liberă: Procuratura regiunii transnistrene a început un control pe marginea informațiilor de folosire abuzivă a banilor din contul special pentru colectarea plăților la gaze, cont din care sunt acoperite o parte din cheltuielile sociale ale regiunii. Presa a scris, cu referire la deputați care fac opoziție liderului regiunii Evgheni Șevciuk, că o parte din banii respectivi ar fi fost folosiți pentru funcționarea structurilor executive. Banca centrală de la Tiraspol a anunțat printr-un comunicat că banii au fost cheltuiți cu maximă corectitudine, iar Evgheni Șevciuk a cerut locuitorilor regiunii, citez, „să nu se lase influențați de provocările care apar în presă, provocări care vin inclusiv din partea serviciilor speciale ale altor state”. Potrivit lui, banii au fost gestionați corect, pentru plățile sociale, stabilizarea rublei și a masei monetare, pentru apărare și pentru asigurarea securității.
L-am întrebat pe expertul economic de la Tiraspol, Serghei Melnicenko, care este contextul în care a apărut în discuție subiectul contului special pentru plățile la gaze și despre ce sume ar fi vorba.
Serghei Melnicenko: „În relațiile dintre Rusia, Moldova și Transnistria chestiunea achitării gazelor rusești livrate și consumate în regiunea transnistreană a fost întotdeauna una care a generat tensiuni.
De mai bine de 10 ani consumatorii transnistreni își achită consumul, dar banii nu ajung la furnizor. Potrivit datelor apărute în presă, datoria Transnistriei pentru gaze a depășit cinci miliarde de dolari. La modul formal însă, în virtutea faptului că Transnistria nu are un statut internațional recunoscut, datornicul este Republica Moldova.
Banii acumulați astfel sunt folosiți pentru reducerea deficitului bugetar al regiunii transnistrene, inclusiv pentru acoperirea capitolelor protejate social – pentru achitarea pensiilor și salariilor bugetarilor. Pentru asta a fost la un moment dat adoptată o lege cu privire la unele particularități ale achitărilor pentru gaze, lege în baza căreia a fost creat un cont special pentru acumularea acestor plăți.
Situația acestui cont și direcțiile de folosire a banilor acumulați acolo au fost dintotdeauna subiect de interes pentru societate. De la bun început și până în prezent informația despre acest cont nu era foarte accesibilă publicului. Acum câțiva ani acest cont special a fost chiar secretizat. Datele despre starea contului, date care erau sintetizate și monitorizate de un organ al puterii special creat în acest scop, erau accesibile doar celor care aveau acces la secretul de stat – președintele, membrii executivului, deputații. Informația respectivă le era oferită în fiecare trimestru.
Însă, la mijlocul lunii ianuarie, inspecția pentru protejarea secretului de stat de pe lângă președinte a decis să ridice unele restricții la distribuirea publică a informațiilor cu privire la sumele care intră în contul special pentru plățile la gaze și modul de utilizare a acestora.
La ultima ședință plenară deputații Sovietului suprem au dat indicații organului său de control – curții de conturi – să facă un control analitic și de expertiză pe marginea stării contului special și modului de circulație a banilor în acest cont. Printre sarcinile puse de deputați este de a se vedea cine sunt cei mai mari plătitori la acest cont, cine are datorii și cât de mari. Acest lucru este necesar pentru asigurarea transparenței bugetului, precum și a modului de cheltuire a finanțelor publice.”
Europa Liberă: De ce acum a fost decizia aceasta de ridicare a caracterului secret al acestui cont special?
Serghei Melnicenko: „Explicația de ce anume acum a fost ridicat acest caracter secret constă în relațiile dintre ramurile puterii. La modul formal executivul trebuia să ofere președintelui și Sovietului suprem datele de la TiraspolTransGaz cu privire la fondurile acumulate și modul de distribuire a acestora, pentru ce erau cheltuiți banii. Dar evident că doar un cerc restrâns de persoane putea face cunoștință cu aceste informații. Iar noua componență a Sovietului suprem pledează pentru transparența și deschiderea planificării bugetare și a folosirii mijloacelor bugetare. Cred că prin asta se explică faptul că anume acum acest cont a fost desecretizat.”
Europa Liberă: Acest lucru are vreo legătură cu situația economică din regiune și cu faptul că trebuie cumva completat bugetul, unul foarte deficitar?
Serghei Melnicenko: „Nu cred că are o legătură directă cu starea economiei, pentru că acum pe contul special pentru plățile la gaze ajung tot mai puțini și mai puțini bani. Asta, din două motive. În primul rând, scade prețul gazelor, prețul contractual cu care agenții economici primesc gaze, lucru valabil și pentru populație. În al doilea rând, scad volumele de producție, ceea ce înseamnă că se consumă mai puține gaze.
Iată de ce avem mai degrabă un tablou negativ al stării generale a acestui cont. Din acest motiv se și simte o lipsă de bani și în fondul de pensii, și în buget, pentru onorarea chiar și a capitolelor social protejate. În proiectul bugetului pentru anul 2016 deficitul bugetar doar la capitolele social protejate se ridică la 1 miliard 700 milioane de ruble. Subliniez, doar la capitolele social protejate.”
Europa Liberă: Analiștii, dar și opoziția din Transnistria spun că de pe contul special pentru colectarea plăților la gaze se fac cheltuieli nu doar în interesul public…
Serghei Melnicenko: „Da, despre asta săptămâna trecută, miercuri, a declarat public președintele comitetului legislativ pentru politică economică, Alexandr Martînov, care a făcut referire la informații din anumite surse mass media potrivit cărora banii de pe contul special de gaze erau folosiți pentru crearea unui fond social de stabilizare, de unde banii s-ar fi dus pentru finanțarea funcționării organelor puterii. În aceeași zi, în prima lectură, a fost adoptat, la inițiativa deputatului Oleg Vasilatii, un proiect de lege care interzice la modul direct folosirea surselor extrabugetare pentru întreținerea instituțiilor publice, pentru că în conformitate cu legea, aceste instituții trebuie să fie finanțate exclusiv din bugetul central.”
Europa Liberă: Și aceste prevederi se referă în mod special la contul de gaze?
Serghei Melnicenko: „Aceste prevederi se referă la contul de gaze, dar și la fondurile care primesc finanțare de la anumite întreprinderi sau chiar din străinătate. Se propune ca inclusiv din Fondul umanitar transnistrean banii să nu meargă în buget.
Deci, nu pot nici conforma, nici infirma aceste informații din presă cu privire la folosirea frauduloasă a fondurilor din contul special. Pot constata doar că aceste lucruri se discută, dar nu există niciun fel de dovezi în acest sens.”
Europa Liberă: Expertul economic de la Tiraspol, Serghei Melnicenko.
***
Europa Liberă: În încercarea de a găsi soluții pentru criza prelungită din Transnistria, administrația regiunii a venit cu câteva idei de măsuri care ar putea să susțină producătorii locali. Prima ar fi acordarea unor facilități fiscale pentru agenții economici care își încep sau își extind afacerea, alta ținea de suspendarea controalelor pentru agenții economici pentru o perioadă de un an de zile. A fost și un anunț că va fi desecretizat Fondul special pentru colectarea plăților pentru gaze.
Nu există foarte multă informație despre acest cont special, dar se știe că regiunea transnistreană nu plătește Gazpromului consumul de gaze, în condițiile în care are un consum practic egal cu cel al malului drept al Republicii Moldova, dacă nu chiar mai mare, industria fiind un mare consumator de gaze. Cât de mare este, conform estimărilor experților acest Fond special, despre ce sume ar putea fi vorba? Ar putea aceste sume rezolva problemele economice ale regiunii? Sunt întrebări pe care i le-am adresat expertului economic al centrului analitic Expert-Grup de la Chișinău, Iurie Morcotîlo.
Iurie Morcotîlo: „Întrebarea are două aspecte – politica de redresare a situației economice și aspectul fiscal.
Într-adevăr, administrația transnistreană a înțeles că se confruntă cu o criză destul de puternică care are aspect de conjunctură, conjunctură care provine din Federația Rusă, din Ucraina, din scăderea cererii pe malul drept al Republicii Moldova. Al doilea aspect responsabil de criza este cel structural, care ține de însăși problemele care există în structura economiei din regiune.
Anunțul pe care l-a făcut administrația – că vor fi sistate controalele și vor fi anumite facilități fiscale – va constitui, în opinia mea, un pas pozitiv, dar totuși economia din regiune necesită pași mai radicali în direcția transformării structurii economiei.
Ca exemplu – prima provocare constă în faptul că 45-48 la sută din populația economic activă lucrează în sfera publică – ori la instituții, ori la întreprinderi care sunt controlate de administrația publică. Pe malul drept procentul este în jur de 20-25 la sută. Deci, este vorba de o diferență de aproape două ori.
În al doilea rând, regiunea și bugetul din regiune depind foarte mult de încasările fiscale și, respectiv, de veniturile câtorva întreprinderi gigant – combinatul metalurgic de la Râbnița, Tirotexul și încă câteva. Asta, în timp ce sectorul mic și cel mijlociu al economiei este foarte restrâns.
Al treilea aspect cu factor de risc este faptul să există o concentrare excesivă de capital și de întreprinderi într-o singură mână. Conglomeratul Sheriff controlează domeniile cele mai profitabile din regiune și nu permite concurența în domeniile respective. Aici, de exemplu, eu văd o oportunitate foarte mare pentru așa-numita Agenție antimonopol, sau echivalentul acesteia – în regiune există un astfel de serviciu. Problema constă în faptul că acest conglomerat, Sheriff, controlează capitalul și influențează direct decidenții politici din regiune. Dar fără a deschide concurenței sectorul de telecomunicații, de comerț cu carburanți și altele importante va fi foarte greu de a stimula competiția economică și de a îmbunătăți mediul antreprenorial din regiune.
Și aici cei care stau la Tiraspol și adoptă decizii politice și economice trebuie să găsească anumite compromisuri pentru a găsi căi de redresare a situației.
Dar acesta este doar un aspect al problemei. Alt aspect este că administrația transnistreană a adoptat și decizii bune. Cea mai importantă este că a admis implementarea Acordului de Asociere în Transnistria. Pentru că blocarea exporturilor către UE doar ar fi agravat situația economică a regiunii – exporturile ar fi scăzut și consecințele ar fi fost grave. Deci, parțial conducerea Transnistriei a înțeles problema și a rezolvat-o. Acum aș spune că pentru următorii câțiva ani problema constă în restructurarea internă din regiune din punct de vedere economic.”
Europa Liberă: Dar cum stau lucrurile în privința deciziei de desecretizare a contului special pentru colectarea plăților la gaze?
Iurie Morcotîlo: „Da, într-adevăr, recent, în luna ianuarie, a fost o decizie de desecretizare a fondului în care se acumulau banii din consumul de gaze naturale.
În câteva cuvinte, schema funcționa în felul următor: autoritatea care era responsabilă de distribuirea gazelor și care era controlată de administrația din regiune avea cont la autoritatea monetară – echivalentul băncii centrale - și în acest cont colecta banii pe care îi percepea de la populație și de la agenții economici și îi deplasa la banca centrală. Nu era un fond propriu-zis instituit din punct de vedere juridic. Contul era reglementat prin așa-numită lege din 2007 care a fost adoptată pentru reglementarea sectorului de consum de gaze naturale. Și acest cont, unde se acumulau banii de la gaze, era secretizat și doar așa-numitul minister al finanțelor și șeful administrației primea rapoarte despre cât este consumul, tranzitul, banii și soldul final al sumelor colectate. Și deja din fondul acesta se distribuiau bani către bugetul din regiune, către bugetul de asigurări sociale.
După estimările noastre fondul acesta ar acumula anual aproximativ 400-450 milioane de dolari. Cifra aceasta depinde foarte mult de prețurile la gaze – anii trecuți era mai mare, iar anul aceasta e mai mic. Noi cunoaștem că în anii precedenți activitatea uzinei metalurgice de la Râbnița a fost sistată pentru că a existat un conflict între acționarii întreprinderii și administrația regiunii pentru tarife. Majoritatea gazelor sunt consumate de întreprinderile majore – uzina metalurgică de la Râbnița, Tirotexul și de centrala termoelectrică de la Dnestrovsc. Mai ales pentru uzina metalurgică de la Râbnița prețul gazelor este critic – ei depind de acest preț în producția pe care o fabrică. Ei erau foarte competitivi până în prezent pe piața europeană, americană și pe alte piețe pentru că la producerea metalului foloseau gaze foarte ieftine.
Dar din această sumă de 400-450 milioane dolari nu toți erau consumați și probabil ar trebui să existe rezerve. Anual trebuiau să fie consumate cam 200-300 milioane dolari, pentru că deficitul bugetar integral al Transnistriei este de aproximativ 150-200 milioane dolari pe an.
Europa Liberă: Aveți ceva date despre felul în care erau folosii acești bani? S-a speculat, inclusiv în presă, că banii din acest cont special ar fi alimentat și alte interese decât cele publice?
Iurie Morcotîlo: „În ceea ce ține de finanțarea domeniului public, vă spun schema după care este finanțat deficitul bugetar în regiune.
Există rapoarte care arată că așa-numitul minister al finanțelor contractează anumite credite, de exemplu la un procent între zero și unu la sută anual. Asta, în condițiile în care orice bancă comercială din regiune poate da credite cu o dobândă de cel puțin 7-8 la sută. Deci, așa-numitul minister al finanțelor contractează un credit de, presupunem, 1-2 miliarde de ruble transnistrene pe an, cam 150-170 milioane dolari pe an, cu zero procente, iar sursa nu este indicată în rapoartele respective. Deci, noi putem să concluzionăm că banii aceștia vin din așa-numitul fond de rezervă de la gaze. Acesta este un indiciu indirect care ne face să ajungem la concluzia respectivă.
În ceea ce privește alte domenii care nu țin de zona publică, este mai greu de demonstrat ceva, pentru că nu sunt documente oficiale care să probeze lucrurile.
Deci, în ceea ce ține de finanțarea deficitului bugetar eu pot face această schemă – așa-zisul minister al finanțelor a contractat un credit de exemplu de un miliard de ruble, cu zero procente. Sunt diferite tipuri de credite – unele care sunt contractate direct de la autoritatea monetară, adică de la banca centrală, pe care administrația își asumă responsabilitatea să-l restituie în 3-4 ani. În cazul celui de al doilea timp de credite, se menționează că împrumutul se face cu zero la sută dobânda, dar nu este menționată sursa. Deci, noi putem să concluzionăm că aceste credite sunt acordate direct din banii colectați pentru gaze.”
Europa Liberă: Dar ar putea fi vorba despre împrumuturi de la persoane fizice sau de împrumuturi din Federația Rusă?
Iurie Morcotîlo: „Direct de la autoritățile din Federația Rusă nu cred, pentru că autoritățile din regiune raportează chiar destul de transparent în ceea ce privește datoria publică a regiunii. Ei indică la acest capitol că au un credit față de Federația Rusă pe care l-au primit încă în 1992-1994, de câteva milioane de dolari. Acest credit este trecut la datoria externă și din 2000 nu se mai achită nimic. Probabil că există o înțelegere dintre Tiraspol și Moscova – pur și simplu la nivel contabil se înregistrează acumularea procentelor, dar nu se achită nimic. Creditul stă acolo pentru viitor, când, probabil, în anumite circumstanțe se va pune problema achitării și a acestei datorii. Este vorba de câteva zeci de milioane de dolari.
Dacă analizăm ultimii 3-4 ani, vedem că deficitul bugetar - și nu atât al administrației, cât al fondului de pensii, care doar în proporție de 50 la sută aste acoperit din resurse proprii – se finanțează din astfel de credite. Deci, probabilitatea cea mai mare este că banii se iau din banca centrală, din fondul special pentru colectarea plăților la consumul de gaze. Atâta timp cât acest fond nu va fi complet desecretizat – sperăm că lucrul acesta se va întâmpla anul curent – nu va fi posibil de demonstrat cu certitudine că aceste credite provin, într-adevăr, din acest fond de rezervă.”
Europa Liberă: În pofida deficitului bugetar imens, care în proiectul bugetului se ridică la 46 la sută, administrația transnistreană a promis niște majorări de pensii și salarii cu 4 și respectiv 5 la sută. Credeți că este fezabilă această majorare?
Iurie Morcotîlo: „Deficitul bugetar de peste 40 la sută este calculat comparativ cu nivelul de cheltuieli. Dacă să raportăm deficitul la produsul regional brut, ajungem cam la 10-12 la sută. În partea dreaptă a Nistrului de exemplu, pentru comparație, deficitul bugetar a fost chiar și anul trecut, care a fost unul destul de greu, în jur de 3,5 la sută.
La întrebarea dacă este viabil sistemul fiscal, sistemul bugetar din regiune pot spune că el deja nu mai este fezabil de mai mult de 10-15 ani. Pentru că regiunea are un deficit bugetar de cel puțin 10 procente în cel puțin ultimii 7-8 ani, conform datelor care există din 2005 încoace. Deci, din 2005 încoace regiunea este într-un permanent deficit bugetar.
Și noi, dacă analizăm această situație din punctul de vedere al finanțelor publice, putem spune că atunci când ai un sistem fiscal subdezvoltat – de exemplu, nu există TVA-ul, când administrația publică nu are acces la credite externe pentru că este nerecunoscută, când administrația publică nu se împrumută pe intern pentru că agenții economici nu doresc să dea bani cu împrumut, deci, în cazul în care avem foarte multe surse probabile de venit constrânse, dar în paralel observăm că pensiile, dar și alte cheltuieli sociale, erau în permanentă creștere sau scădeau foarte puțin, putem conchide că există o sursă ascunsă care finanțează toate aceste cheltuieli bugetare.
Și, din nou, ajungem la aproape unica sursă posibilă – suportul bugetar indirect din partea Federației Ruse. Pentru că suportul direct care vine prin credite sau prin granturi – de 25-30 milioane dolari, sunt sume foarte mici. Acești bani vin pentru anumite adaosuri la pensii, pentru anumite proiecte sociale și de infrastructură, ele sunt mizere în comparația cu nevoia de a susține tot acest deficit bugetar.
Respectiv, toți banii pentru acoperirea proiectelor de cheltuieli sociale, bugetare, vin din banii care provin de la consumul de gaze. Fără o astfel de sursă financiară regiunea demult nu este sustenabilă din punct de vedere financiar. Ar da faliment a doua zi fără o astfel de susținere, pentru că nivelul de consum și de venituri din regiune nu corespunde cu nivelul de cheltuieli. Regiunea transnistreană mai mult consumă decât generează venituri.”
Europa Liberă: Doamnelor și domnilor, cu acest punct de vedere al lui Iurie Morcotîlo, analist economic la Expert-Grup , încheiem emisiunea noastră. Sunt Lina Grâu, vă mulțumesc pentru atenție și vă doresc toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă
