Protestele de la sfîșitul lunii ianuarie par să fi intimidat Parlamentul care încă nu s-a decis, sau nu a anunțat public, când va avea loc prima ședință a noii sesiuni. Proiectul de buget așteaptă să fie dezbătut și aprobat și este greu de văzut cum ar putea estima o misiune FMI situația economică a R.Moldova și nevoile acesteia fără să poată analiza bugetul pe 2016! Guvernul tocmai a anunțat astăzi 3 februarie că o nouă misiune a FMI va sosi pe 21 februarie la Chișinău, iar ministrul finanțelor Octavian Armașu a vorbit chiar despre posibilitatea ca această vizită să permită, ulterior, livrarea primei tranșe de 60 de milioane de euro din creditul rambursabil de 150 de milioane, promis de România.
12 sau 18 februarie - acestea ar fi două repere calendaristice pentru convocarea primei şedinţe plenare a legislativului din sesiunea care tocmai a început, aşa cum ne-au spus mai mulţi deputaţi din majoritatea parlamentară compusă din PD, PL, şi două grupuri de deputaţi comunişti şi liberal-democraţi. Asta deşi autorităţile de la Chişinău ar avea acum o serie lungă de urgenţe de rezolvat ca să obţină deblocarea finanţării externe. Multe din ele, cum ar fi numirea unui guvernator al BNM, adoptarea bugetului sau a reformei Procuraturii, nu au cum să avanseze fără convocarea Parlamentului.
Ce împiedică totuşi legislativul să se întrunească cât de curând, l-am întrebat pe Ştefan Creangă, şeful Comisiei buget şi finanţe:
„Ne-am oprit la aceste două zile. Pentru că nu suntem încă pregătiţi cu subiectele cele mai importante. Bugetul şi politica fiscală nu au ajuns nici în guvern în dezbatere. Politica fiscală este publicată, dar bugetul nu e finalizat încă. Pentru că prima întrevedere cu FMI va avea loc în ultima săptămână a lunii februarie, iar principalii parametri ai bugetului trebuie coordonaţi cu FMI.”
Europa Liberă: Asta ce ar însemna: mai întâi adoptaţi bugetul, apoi sunt discuţiile cu FMI, sau invers?
Ştefan Creangă: „Mai întâi vorbim cu FMI. Pentru că trebuie să coordonăm deficitul. Ministerul Finanțelor planifică cam 3,2% din PIB, adică peste 4 miliarde. Eu sunt sceptic că FMI va accepta aşa un deficit, dar depinde de ce capacitate de negociere va avea guvernul. La prima întâlnire cu FMI se va discuta aceşti indicatori şi dacă se ajunge la consens, atunci bugetul poate să se pornească.”
Europa Liberă: Şi dacă nu, ce posibilităţi există?
Ştefan Creangă: „Dacă nu avem acord cu FMI, nici nu vreau să mă gândesc.”
Cu o zi mai devreme, proaspătul premier Pavel Filip convocase pentru prima data comisia guvernamentală pentru integrare europeană şi avansase termenul de 30 de zile pentru lichidarea restanţelor la punerea în practică a Acordului de asociere cu Uniunea Europeană. Mai puțin de 65% din prevederile acestuia au fost realizate, a estimat premierul, spunând totodată că va „monitoriza personal” recuperarea întârzierilor. Şi acestea cuprind însă în mare parte legi din domeniul combaterii corupției, reforma administrației publice și reforma sectorului bancar, care ar trebui adoptate de legislativ.
La fel, Parlamentul ar trebui să se grăbească şi pentru că săptămâna trecută, premierul moldovean a primit o listă de reforme prioritare pe care le cere România pentru a începe transferul unui împrumut salvator promis Republicii Moldova. Printre acestea, prioritate absolută ar fi numirea, în condiţii de maximă transparenţă, a unui guvernator profesionist la BNM. Ştefan Creangă, şeful comisiei parlamentare pentru buget şi finanţe, spune că nu a auzit deocamdată vreun nume concret de viitor eventual guvernator:
„Ca să ieşim în prima şedinţă, este firesc să avem punctele pe „i” în ce priveşte guvernatorul. Pentru că e o chestiune care chiar arde. Rămânem pe poziţia că la prima şedinţă poate să reuşim să aducem un candidat la şedinţa în plen. Dar nume concrete nu există. Erau câţiva candidaţi din Europa, dar cam sunt sub semnul de întrebare. Oricum, este prioritatea numărul unu: guvernatorul. Fără guvernator, nu putem începe negocierea cu Fondul.
La fel, trebuie să rezolvăm cu CEC. Pe 11 februarie expiră mandatele tuturor membrilor CEC. Trebuie să vedem ce facem, dacă vrem să organizăm referendum.”
Aşa cum ne-au confirmat şi alţi deputaţi ai majorităţii, Biroul permanent se va întruni abia săptămâna viitoare ca să decidă data exactă a şedinţei plenare. Identificarea şi eliminarea vulnerabilităţilor din sistemul bancar - o altă condiţionalitate a guvernului român pentru disbursarea împrumutului promis Chişinăului - este deocamdată singurul subiect care nu a fost pomenit de nici unul din demnitarii guvernamentali sau din Parlament ca fiind o prioritate imediată din caietul de sarcini.
