În România instanța supremă l-a condamnat definitiv la 20 de ani de închisoare pe comandantul unei închisori din perioada stalinistă. Alexandru Vișinescu, de 90 de ani, fusese condamnat în iulie pentru implicarea directă în uciderea a 12 deținuți de la închisoarea din Râmnicu Sărat – dar a făcut apel. Astăzi el a devenit primul așa-numit „torționar” comunist român condamnat definitiv.
Aproximativ de 30 de torționari, comandanți de închisori sau cu răspunderi în lagărele politice din perioada comunistă, se află în viață și sunt anchetați.
După instalarea definitivă a regimului comunist în România a început o perioadă de epurări dure. Erau vizați nu doar cei care proveneau din familii înstărite sau politicienii interbelici, ci și intelectualii, artiștii, țăranii care se opuneau colectivizării, preoții.
Peste jumătate de milion de români au fost închiși din motive politice, cei mai mulți în primii 10-15 ani după instaurarea comunismului. 100.000 de au murit în temnițe, iar Alexandru Vișinescu, acum în vîrstă de 88 de ani, este primul condamnat pentru ceea ce s-a întâmplat în urmă cu mai bine de o jumătate de secol.
Înalta Curte l-a găsit vinovat pentru infracțiuni contra umanității, în legătură cu abuzurile exercitate asupra deținuților politici și i-a dat o pedeapsă de 20 de ani.
Conform rechizitorilor procurorilor, în perioada 1956-1963, Alexandru Vișinescu, în calitate de comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat a săvârşit cităm „acţiuni şi inacţiuni sistematice care au avut ca rezultat persecutarea colectivităţii reprezentată de deţinuţii politici încarceraţi în acest penitenciar, prin privare de drepturi fundamentale ale omului sau prin restrângerea gravă a exercitării acestora, pe motive de ordin politic".
Ionuț Gherasim, fostul șef de cabinet al liderului țărănist Corneliu Coposu, care până la moartea sa în 1995 a fost liderul opoziției democratice din România, a depus mărturie la procesul lui Vișinescu și a povestit inclusiv o întâlnire între torționar și victimă, care a avut loc la începutul anilor 1990. Ionuț Gherasim, primul șef de cabinet al lui Coposu a vorbit despre „bătăi crunte peste picioare, bătăi cu ciocanul și înfrigurări” toate comandate de Vișinescu.
Valentin Cristea, singurul supraviețutor al Penitenciarului Râmnicu Vâlcea, din perioada în care Vișinescu era comandant acolo, a relatat la proces că atunci când a fost arestat avea 70 de kilograme, iar la plecare doar 50.
Martori indirecți au amintit însă și despre felul în care ar fi murit liderul țărănist interbelic Ion Mihalache, care avea atunci 80 de ani: potrivit unui deținut, care a făcut o gaură în peretele celulei sale, acesta ar fi văzut cum Alexandru Vișinescu ar fi înfipt baioneta în inima lui Mihalache, pentru a se asigura că a murit.
Procurorii au argumentat că în perioada 1956 și 1963, când Alexandru Vișinescu a fost comandant la închisoarea de la Râmnicu Sărat, acesta i-a supus pe deținuți unor condiții de existență sau tratament de natură să ducă la distrugerea lor fizică, fără să li se asigure un minim de medicamente și fără să li se acorde îngrijiri sau asistență medicală adecvate.
Principalele categorii de deținuți aflate în penitenciar, așa cum reiese dintr-o notă a lui Vișinescu adresată Consiliului Securității Statului din anul 1967, erau: foști conducători în „guvernele burghezo-moșierești” și în fruntea liberalilor și țărăniștilor; „foști conducători ai diverselor organizații subversive”; „foste cadre de conducere după 23 august 1944”; foste cadre ale Ministerului de Interne după 23 august 1944; „foști conducători ai diverselor secte religioase; alte cazuri mai izolate”.
Procesul lui Vișinescu a avut loc datorită insistențelor cercetătorilor de la Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului care l-au descoperit pe fostul torționar și care în 2013 anunța că a identificat „numeroase fapte cu posibile consecințe penale” comise de foști angajați ai Direcției Generale a Penitenciarelor în perioada 1950-1964, printre care și lt.col (r) Alexandru Vișinescu.
Ulterior acestuia i s-a retras gradul, dar a continuat să aibă o pensie de aproape 800 de euro.
