Linkuri accesibilitate

Iurie Ciocan: „Astăzi nominalizările se fac doar pe criterii de decizie politică și nu este bine”


Un interviu cu președintele Comisiei Electorale Centrale.

Astăzi expiră mandatul membrilor Comisiei Electorale Centrale. Deputatii, insa, nu se grăbesc să numeascăo nouă componență aautoritatii electorale. Potrivit Codului Electoral, CEC este constituită din nouă membri: un membru este desemnat de cătreseful statului iar ceilalţi opt membri sînt desemnaţi de către Legislativ cu respectarea reprezentării proporţionale a majorităţii şi a opoziţiei. Componenţa nominală a Comisiei se confirmă prin hotărâre a Parlamentului, cu votul majorităţii deputaţilor.

Președintele CEC, Iurie Ciocan, declară Europei Libere că activitatea institutiei nu este pereclitată.

Europa Liberă: Astăzi de fapt expiră mandatul membrilor CEC, iar Parlamentul încă nu a inițiat procedura de desemnare în funcție a unei noi componențe a acestei autorități. Ridică semne de întrebare acest lucru?

Iurie Ciocan
Iurie Ciocan

Iurie Ciocan: „Continuitatea va fi asigurată de către componența actuală a Comisiei Electorale Centrale. Instituția nu va staționa. Toate atribuțiile prevăzute de lege vor fi duse, în conformitate cu prevederile Codului Electoral. Doar că suntem în așteptarea confirmării unei noi componențe, a unui nou mandat al Comisiei Electorale Centrale. Într-adevăr, în 11 februarie 2011 a fost în Parlament votată componența actuală a Comisiei Electorale Centrale. Și astăzi sunt exact acei cinci ani de mandat împliniți, când noi trebuie să transmitem lucrurile unei noi componențe.”

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:14:59 0:00
Link direct

Europa Liberă: O fracțiune parlamentară, și anume liberal-democrații, ar fi înregistrat la Biroul permanent o inițiativă legislativă privind modificarea și completarea Codului Electoral. Se pare că se cere mai multă independență, imparțialitate, competență, integritate a membrilor CEC. Pe ultima sută de metri poate fi acceptată o asemenea inițiativă?

Iurie Ciocan: „Toate calitățile pe care le-ați enumerat că trebuie să fie specifice membrilor CEC nu depind de legislație, depinde de oamenii care sunt delegați. Pentru că legea sigur că stabilește anumite rigori obligatorii, așa cum era scris și anterior că trebuie să fie persoane integre, persoane competente, cu o vechime de zece ani de activitate juridică, ca cerințe obligatorii.

Noi ieri am apreciat acest proiect de lege, această inițiativă drept una pozitivă, pentru că, noi credem că trebuie găsite instrumente. Nu neapărat acesta care a fost prezentat ieri, dar trebuie găsite instrumente care ar duce la depolitizarea procedurii de nominalizare în calitate de membru al Comisiei Electorale Centrale.

Astăzi nominalizările se fac doar pe criterii de decizie politică și nu este bine. Pentru că, chiar dacă avem în Comisia Electorală Centrală persoane integre, persoane profesioniste, persoane bine intenționate cu cunoștințe vaste în domeniul electoral, dar în momentul în care ești nominalizat de către un partid politic, societatea de fiecare dată abordează aceste chestiuni ca semne de întrebare.”

Europa Liberă: De la ultimele alegeri parlamentare, mulți sunt nemulțumiți de faptul că alegerile care au loc în Republica Moldova nu sunt tocmai libere și corecte, dar mai adaogă ei că ar mai fi și fraudate. Există și aceste nemulțumiri și în rândul celor care au ieșit să protesteze în stradă.

Iurie Ciocan: „Sigur că există nemulțumiri. Și regula democrației este una simplă – majoritatea conduce minoritatea. Și cei care sunt în minoritate ori nu au participat în alegeri în acel moment și nu sunt reprezentanți în Parlament, dar și-ar dori acest lucru, ori au participat în alegeri, dar au obținut scoruri inferioare celor dorite manifestă această nemulțumire. Eu aș canaliza toate aceste activități în aria culturii politice: cum manifestăm, cum protestăm, care sunt revendicările și multe alte chestiuni. Dar deseori se exagerează, doar pentru a mobiliza în jurul unei anumite idei un grup de alegători.

Istoria pe care o avem noi în Republica Moldova ne arată că deseori aceste nominalizări iarăși se soldează cu dezamăgiri. Nu îmi doresc ca să apară dezamăgiri. Noi, cel puțin, munca ne-am făcut-o absolut cinstit, corect. Munca noastră a fost recunoscută de către observatorii naționali, internaționali, ceea ce este foarte și foarte important pentru legitimitatea și legalitatea puterii din Republica Moldova. Plus, practic, partidele parlamentare toate au făcut numărarea în paralel. Noi am dat dovadă că datele noastre au corespuns sută la sută. Noi am publicat toate procesele verbale pe pagina web. Sunt o sumedenie de acțiuni mici care sporesc transparența și trebuie să ajute la creșterea credibilității. Din păcate, nu întotdeauna este așa.”

Europa Liberă: Pentru că merg și eu foarte des în Moldova profundă și discut cu cei care au aruncat buletinul de vot, în timpul alegerilor fie locale sau parlamentare, ei recunosc că sunt cumpărate voturile de către actorii electorali. Şi iată am chiar aici o constatare a unei membre a unui birou local şi ea spune: „Mulţi votanţi în ziua alegerilor au închis ochii în faţa unui pahar de băutură, în faţa unui ajutor material sau financiar pe care i l-a dat concurentul electoral. Şi noi, cei care am fost în procesul de monitorizare a scrutinului parlamentar, cunoaştem foarte multe încălcări de acest fel şi nimeni nu a luat cel puţin act de aceste nereguli”.

Iurie Ciocan: „Nouă ni s-au adus la cunoştinţă situaţii de acest gen, pentru că la fel noi comunicăm cu foarte multă lume. Sigur că alegătorul este în drept singur să-şi dea aprecierea dacă au fost fraudate. Noi, de exemplu, cei care suntem specialişti în domeniu, vedem că a fost manipulată voinţa cetăţeanului şi nu votul însăşi. Pentru că ceea ce garantează Comisia Electorală Centrală este că votul depus în urnă a fost tabulat corect, nu s-au furat buletinele de la un concurent electoral şi s-au transmis la altul. Și toată procedura a fost organizată corect, cetăţeanului i s-a oferit dreptul să vină la biroul electoral şi să-şi exercite drepturile.

Noi investim destul de multă energie, resurse umane, talent, resurse financiare în educaţia alegătorilor. Chiar săptămâna trecută, când noi am marcat Ziua Internaţională a Alegerilor, în prima zi de joi a lunii februarie, am avut pe parcursul întregii săptămâni întâlniri cu tinerii alegători în cadrul universităţilor din Chişinău. Eu personal şi colegii mei am mers la asemenea lecţii publice. Am zis: în momentul în care accepţi să-ţi fie cumpărat votul, trebuie să înţelegi că acesta este primul pas pentru corupţie pe viitor.

Cel care astăzi te plăteşte să-l votezi, având o totalitate mare de cheltuieli, mâine se va gândi cum să-şi recupereze banii. Deci corupţia începe de la noi, de la cei care acceptăm pentru un pahar ori pentru un kilogram de hrişcă, ori un litru de ulei să ne dăm votul pentru o anumită opţiune care ne este nouă poate străină ori nu este acceptată de noi. Tindem să convingem alegătorii să voteze conştient, să nu mai accepte bunuri, favoruri pentru a-şi da votul. Pentru că în condiţiile acestea următorii patru ani de zile nu mai au posibilitate să-şi revendice ceva înapoi, pentru că nu le mai aparţine lor.”

Europa Liberă: Pentru pomenile acestea electorale, dacă ar fi sancţionaţi actorii care participă la alegeri, nu s-ar vărsa un pic de lumină asupra realităţii?

Iurie Ciocan: „La iniţiativa noastră noi am elaborat un proiect de lege, a fost amendat Codul Penal încă în 2012. Din 2012 Codul Penal prevede articole privind cumpărarea voturilor şi privind mituirea alegătorilor, coruperea alegătorilor.”

Europa Liberă: Dar nu sunt precedente de persoane care au fost pedepsite pentru aceasta.

Iurie Ciocan: „Exact. Aici nu-mi place să dau mingea pe terenul altora, dar trebuie să explic clar: competenţele Comisiei Electorale Centrale sunt un pic altele. Noi suntem percepuţi ca o putere majoră în ziua alegerilor, care suntem în drept să oprim orice, să sancţionăm pe oricine, doar pentru ca nu cumva să nu apară o voce critică. Dar să ştiţi că voci critice ori apar de o parte, ori de altă parte, oricum apar. Dar noi muncim în această direcţie să avem o conlucrare bună cu toate instituţiile statului responsabile atât de menţinerea ordinii publice, şi de organele care au obligaţii să prindă aceşti infractori. Pentru că în momentul în care este un articol respectiv în Codul Penal, această acţiune este calificată ca şi crimă, ea trebuie investigată şi trebuie dusă până la capăt inclusiv în faţa instanţei de judecată.”

Europa Liberă: Dar CEC nu poate fi indiferent vis-a-vis de comportamentul pe care îl manifestă actorii electorali în timpul campaniei.

Iurie Ciocan: „Noi avem pârghii auxiliare indirecte şi noi verificăm rapoartele concurenţilor electorali, verificăm cum cheltuie banii şi de unde acumulează aceşti bani.”

Europa Liberă: Şi credeţi în tot ce e scris în acele rapoarte?

Iurie Ciocan: „Aceasta vreau să vă zic. Din păcate, rapoartele nu sunt complete, sunt încă cazuri când sunt utilizaţi bani cash, bani nedeclaraţi. Şi cu aceasta luptăm. Da, noi am avut situaţii când şomerii donau bani ori persoanele plecate la muncă peste hotare donau bani. Între timp, am modernizat legislaţia, s-a criminalizat mituirea alegătorilor, s-a stabilit clar impozitarea indirectă şi tragerea la răspundere, dacă nu ai venituri trebuie să explici statului de unde ai donat. Şi în momentul în care noi am modernizat şi formularele de declarare a banilor, raportare, deja ştim exact cine este cetăţeanul respectiv. Noi nu mai acceptăm donaţii anonime, nu mai acceptăm donaţii confidenţiale.”

Europa Liberă: Sincer, chiar nu vă ridică semne de întrebare situaţia când un partid cheltuie sume colosale de bani într-o ţară săracă?

Iurie Ciocan: „Întotdeauna acest lucru creează deranj. Şi aş canaliza aceste idei în aria culturii politice, în aria bunului simţ. Dar noi, alegătorii, suntem cei care avem arma în mână, noi trebuie să dăm apreciere în conformitate cu logica pe care o spuneţi dumneavoastră şi nu în conformitate cu nişte imbolduri de moment: „Uite, n-ați ceva şi dă-mi votul’.”

Europa Liberă: Pentru că acum iarăşi CEC este în vizorul opiniei publice prin colectarea acestor semnături pentru organizarea unui referendum, să vedem totuşi cât de străine sau cât de caracteristice sunt aceste plebiscite pentru situaţia Republicii Moldova. Pentru că cineva a şi observat că au avut sorţi de izbândă doar acele referendumuri care au fost iniţiate de conducere şi niciunul care a venit din partea opoziţiei.

Iurie Ciocan: „Noi trebuie să recunoaştem că nu am avut prea multe referendumuri. Noi am avut un referendum organizat încă în mijlocul anilor ’90 „La sfat cu poporul” şi ulterior alte referendumuri decât cel din 2010 nu am mai avut, referendumuri naţionale. Deci, am avut o tentativă de a modifica Constituţia în 2010, în 5 septembrie, o tentativă eşuată din cauza prezenţei mici la urne. A propos, am calculat voturile în 2010 – 87% dintre toţi alegătorii care au participat la votare, cum am zis, număr insuficient pentru a valida rezultatele, dar totuşi 87% s-au expus „pro” modificarea Constituţiei privind alegerea directă a preşedintelui statului şi doar 13% s-au expus împotrivă.

Dar nu avem o cultură a referendumurilor aşa cum o au elveţienii, de exemplu. Eu am avut posibilitatea în Elveţia să fiu observator în cadrul unui referendum privind introducerea unei poziţii publice de avocat pentru drepturile animalelor de companie. Ca să înţelegem, şi pentru această întrebare se face referendum. În cantonul Geneva a fost organizat referendum la această chestiune, pentru că ei au constatat, APL local, că creşte numărul animalelor de companie abandonate şi au decis să introducă o funcţie publică de avocat pentru problemele îngrijirii animalelor de companie, plătit din bani publici, dar pentru aceasta au organizat un referendum.”

Europa Liberă: Cei care colectează semnăturile se plâng că, chipurile, sunt sabotaţi de către administraţiile locale, pentru că aşa cere legea, să fie ştampilate aceste liste cu semnături.

Iurie Ciocan: „Sunt câteva criterii de bază descrise în lege, poţi colecta semnături pe o singură filă, doar în limita unei autorităţi publice de nivelul unu, în limita unei primării, pe altă filă deja din altă primărie. De ce se face acest lucru? Pentru că primarul din localitate, având obligaţia să autentifice aceste liste de subscripţie, trebuie să confirme că alegătorii, care au depus semnături, sunt din localitatea respectivă. Este un criteriu prevăzute de lege, că într-o unitate administrativ-teritorială trebuie prezentate cel puţin 20 de mii de semnături.”

Europa Liberă: Da, dar şi aici e pus în joc factorul politic. Şi ştiţi că, dacă primarul e de la un partid care nu agreează această mişcare care colectează semnăturile, iarăşi e neînţelegere.

Iurie Ciocan: „Noi am găsit şi aici o soluţie, pentru că, da, am avut şi asemenea discuţii cu reprezentanţii acestui grup de iniţiativă, să influenţeze CEC primăriile. Sigur că noi pârghii legale nu avem în acest context, dar din practica anterioară, am elaborat un instrument prin care am stabilit clar: în momentul în care un primar îţi refuză, din punctul tău de vedere nejustificat, autentificarea acestor liste de subscripţie, îi adresezi, conform procedurii legale o cerere, să facă acest lucru, dacă nu face acest lucru adresezi o cerere în judecată de a-l obliga. Chiar dacă judecata durează, în momentul în care prezinţi listele de subscripţie la CEC, anexezi la acele liste de subscripţie neautentificate cererea de chemare în judecată, confirmând că este un litigiu nejustificat, de exemplu, s-a refuzat, din punctul de vedere al colectorilor. Noi examinăm aceste detalii deja la momentul când listele sunt prezentate şi dăm dreptate grupului de iniţiativă, excluzând factorul politic.”

Europa Liberă: Care vă sunt reproşurile cele mai mari?

Iurie Ciocan: „Mie personal?”

Europa Liberă: Şi la adresa dumneavoastră, şi la adresa CEC.

Iurie Ciocan: „În primul rând, managementul timpului este o problemă majoră, întotdeauna vrem să facem mai mult decât timp avem la dispoziţie. Am fi reuşit probabil să facem mai mult, în cazul în care poate am fi avut şi resurse mai multe disponibile financiare, un suport mai mare la nivelul Parlamentului. De ce zic acest lucru? Pentru că, de exemplu, Legea cu privire la finanţarea partidelor politice până a ajuns să fie aprobată, la momentul transmiterii în guvern, aproape doi ani şi jumătate tot s-a discutat în diferite instituţii, până în sfârşit a fost adoptată, un pic în altă redacţie decât cea în care a fost propusă de către grupul de iniţiativă. Şi detalii de acestea apar multe. Noi sigur că ne-am fi dorit mai mult.

Ne-am fi dorit mai mult anume în reformarea sistemului de finanţare a partidelor politice, în creşterea gradului de cultură politică. Ne-am fi dorit, să fi avut resurse făceam mai multe campanii de informare, de educare a alegătorilor. A propos, aici trebuie să mulţumesc că ne bucurăm de un sport al mass-media, pentru că evenimentele noastre organizate în timp întotdeauna au fost reflectate real. Am fost supuşi şi multor critici deseori, dar eu personal am acceptat criticile ca un buldozer care te împinge din urmă, care te ajută să devii mai bun, să te mişti mai rapid, să faci unele lucruri pe care în mod normal poate le-ai fi făcut altă dată.”

Europa Liberă: Pe cât de valabilă este pentru Moldova constatarea că nu contează cine şi câţi votează, contează cine numără voturile?

Iurie Ciocan: „Este absolut nevalabilă. Şi cei 13 ani de muncă pe care îi am eu la Comisia Electorală Centrală de zi cu zi, din prima componenţă, am muncit în excluderea unor asemenea supoziţii.”

Europa Liberă: Şi chiar nu a reuşit să vă domine politicul?

Iurie Ciocan: „Niciodată. Niciodată. Acest lucru îl pot proba oricând, oricum şi în orice situaţie, doar că trebuie să aplicăm cazuri aparte, pentru că dacă vorbi per global este destul de dificil. Am zis odată că într-un discurs populist unui profesionist îi vine greu să facă faţă, pentru că profesioniştii sunt deprinşi să discute cu cazuri concrete, situaţii concrete.”

Europa Liberă: Dar vedeţi că s-a încetăţenit această idee precum că majoritatea instituţiilor statului sunt captive, întrucât chiar statul a ajuns să fie captiv.

Iurie Ciocan: „Există şi o asemenea opinie. Dar eu, dacă aş avea putere de decizie, aş veni în faţa opiniei publice cu contraargumente. Din păcate, azi calitatea dezbaterilor publice lasă de dorit, pentru că auzim doar voci critice. Şi eu nu chem la voci de justificare, dar la voci de argumentare, de combatere, de dezbateri cu argumente. Eu am pledat şi voi pleda în continuare pentru un asemenea instrument, fie că e vorba de stat, instituţie, om, trebuie să ştie să-şi apere poziţiile cu argument.”

Europa Liberă: Numele lui Iurie Ciocan se va regăsi în noua componenţă a CEC?

Iurie Ciocan: „Am această dorinţă, dar nu am această certitudine. Nu ştiu, depinde. Atâta timp cât există nominalizarea cu decizii în Parlament, rămâne să vedem care va fi decizia în Parlament. La moment, avem ce avem. Noi continuăm munca şi aşteptăm deciziile politicului.”

XS
SM
MD
LG