Orice reglementare care poate afecta libertatea presei ar putea avea consecințe greu de estimat mai cu seamă că mass-media din România se află deja în suferință din cauze economice, dar și pentru că cel puțin, în parte, marile trusturi fac servicii politice.
De aceea așa-numita Lege a defărimării, care a trecut deja de Senat în toamna anului trecut într-o formă inacceptabilă ar putea inaugura o poliție a internetului authoton.
Proiectul, care ar putea fi adoptat săptămâna viitoare prevede printre altele înființarea unui departament intitulat Departamentul pentru Promovarea Demnitatii Umane si Tolerantei (în cadrul CNCD) cu atribuții de control, de reglementare și de penalizare. Potrivit prevederilor s-ar putea insistui amenzi între 200 și 600 de euro (1000-3000 de lei) pentru afirmații prin care “o persoană este pusă în situația de inferioritate pe temeiul aparteneție sale la un anumit grup social”.
Grupurile sociale vizate se definesc, potrivit proiectului de lege, prin gen, vârstă, rasă, religie, origine etnică, tradiții culturale, orientare socială, dizabilități, dar și avere. Promotorul legii este președintele social-democraților români, Liviu Dragnea, el însuși un om înstărit, deși a avut doar salarii de funcționar. Dragnea susține că la ultima ședință a Comisiilor juridice și pentru drepturile omului din Camera Deputaților ar fi eliminat din proiect cuvântul “avere” și că acesta ar fi rămas din eroare, după ce a fost scos din proiect și criteriului de apartență politică din definiția grupului social.
Ceea ce îngrijorează cel mai mult la noua propunere este paragraful care precizează că “defăimarea socială constituie contravenție” și se pedepsește conform legii. Dar și intenția legislatorului de a pune presa sub control. Potrivit proiectului, noul Departament pentru Promovarea Demnitații Umane si Toleranței ar urma să “elaboreze și să actualizeze anual, după consultarea organizațiilor profesionale reprezentative din mass-media, Ghidul de bune practici pentru promovarea demnității umane și toleranței față de diferențele de grup în mass media”.
Altfel spus o instituție de stat ar putea să livreze anual reguli pentru jurnaliști, astfel încât aceștia să scrie doar într-un anumit fel spre exemplu despre politicieni, fără să-i “defăimeze” sau să le afecteze “demnitatea”. Mai mult decât atât este vizată o “colaborare” în Departamentul pentru Promovarea Demnitații Umane si Toleranței și instituția care supraveghează audio-vizualul (CNA-Consiliul Național al Audiovizualului), dar și “acordarea de diplome” și “distincții”
instituţiilor media care s-au remarcat prin “promovarea demnităţii umane şi toleranţei faţă de diferenţele grup”.
Legea defăimării ar fi inutilă, dacă nu ar avea scopuri ascunse, fiindcă există deja legi care apără demnitatea, pe de o parte în Codul Civil (Cap II, Respectul datorat fiinţei umane şi drepturilor ei inerente), unde i se dedică un întreg capitol și pe de altă parte în Ordonanța privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare (137/2000).
Președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării Csaba Asztalos consideră, de pildă, că dincolo de contravențiile care nu au bază juridică pentru a fi aplicate, Legea are și prevederi „utile” în a doua parte a textului, fiindcă introduce în concursurile pentru ocuparea posturilor publice o curriculă referitoare la drepturile omului și antidiscriminare, dar și fiindcă va impune verificarea manualelor și materialelor didactice pentru eliminarea subiectelor considerate discriminatorii sau tratate incorect.
PNL a declarat că nu va vota această lege, dar social-democrații au o majoritate împreună cu progresiștii și probabil cu maghiarii, care de asemenea ar putea fi cointeresați să susțină proiectul.
