Cord Meier-Klodt, reprezentantul special al preşedinţiei OSCE din partea Germaniei, responsabil de reglementarea transnistreană, şi-a încheiat vizita de două zile la Chişinău şi Tiraspol. După ce s-a întâlnit inclusiv cu negociatorii – George Balan din partea Republicii Moldova şi Vitali Ignatiev, din partea regiunii transnistrene, oficialul de la Berlin s-a arătat optimist în privinţa reluării dialogului oficial, în formatul „5+2”, care, de altfel, nu a mai avut loc din vara anului 2014. O sinteză a concluziilor ambasadorului OSCE.
Reprezentantul special al președinției OSCE din partea Germaniei s-a arătat optimist în ceea ce privește reluarea negocierilor oficiale, în formatul „5+2”, înaintând chiar un posibil termen pentru reluarea dialogului: vara acestui an. Cord Meier-Klodt îşi doreşte, totuşi, ca mai întâi sa avanseze discuţiile directe între negociatorii Chişinăului şi Tiraspolului, urmând să fie rezolvate probleme ce nu necesită neapărat implicare politică.
E vorba de situatia şcolilor cu predare în grafia latină, care se plâng în continuare de presiune din partea autorităţilor din stânga Nistrului, dar şi despre situaţia fermierilor care nu au cum să beneficieze de recolta de pe terenurile lor agricole, situate în zona controlată de administraţia de la Tiraspol.
Rezolvarea acestor chestiuni, crede Cord Meier-Klodt, reprezintă o hârtie de turnesol prin care s-ar putea testa adevărata voinţă a părţilor de a relansa dialogul:
„Ne aflăm cu toţii într-o situaţie foarte sensibilă din punct de vedere regional, iată de ce orice succes, cît de mic, va avea o mare importanţă. Acesta este mesajul pe care l-am împărtăşit inclusiv autorităţilor de la Kiev. Dacă vom contribui la stabilitate pe durata mandatului nostru, acest lucru va avea un impact pozitiv asupra situaţiei politice din regiune. Va trimite un semnal că problemele pot fi rezolvate în afara geopoliticii, spre binele oamenilor de rând. O asemenea abordare ar putea face conflictul mai uşor de rezolvat”.
Cord Meier-Klodt a menţionat că atât la Chişinău cât şi la Tiraspol, politicienii l-au asigurat de toată deschiderea pentru reluarea dialogului, dar, aşa cum a observat oficialul de la Berlin, faptele cântăresc mai mult decât vorbele.
Discuţiile oficiale, în formatul „5+2”, au intrat în impas în vara lui 2014, la scurt timp după anexarea Crimeii de către Federaţia Rusă şi extinderea elementului separatist în regiunile ucrainene Doneţk şi Lughansk, aminteşte Eugen Carpov, în acea perioadă vicepremier responsabil de reintegrare:
„Atunci, cel puţin erau vizibile aspecte care ţineau de un interes şi o aşteptare din partea liderilor transnistreni pentru a fi parte a unor procese extinse care ar fi cuprins, din punctul lor de vedere, nu doar Estul Ucrainei, dar şi regiunea Odesa. Prin urmare, exista o conexiune directă ca şi teritoriu spre regiunea transnistreană a Republicii Moldova şi nu doar. Spre fericire, aceste planuri nu s-au realizat, Ucraina a reuşit, cel puţin pe sectorul regiunii Odesa, să stabilizeze situaţia”.
Europa Liberă: După ce a fost anexată pensinsula Crimeea de către Federaţia Rusă, aţi observat din partea Ucrainei un regret că nu s-a implicat mai activ în reglementarea conflictului transnistrean?
Eugen Carpov: „Probabil că regretă. Am observat, până la conflictul din Crimeea şi Donbas, că Ucraina vedea puţin diferit evoluţiile în chestiunea transnistreană. Era un actor suficient de activ, dar fără înţelegerea că dacă nu stabilizăm situaţia din regiunea transnistreană ea ar putea să fie replicată şi în alte părţi şi ar putea să fie afectată şi Ucraina. Uitaţi-vă că după conflict, spre regret, Ucraina este mult mai atentă şi mult mai activă pentru ca să sprijine eforturile Chişinăului. Sunt în dezvoltare şi proiecte care foarte mult timp au stat fără mişcare, cum ar fi implementarea controlului comun la punctele de frontieră, nu doar pe segmentele controlate direct de autorităţile de la Chişinău şi Kiev, dar şi pe segmentul transnistrean”.
Cât de preocupată este populaţia Republicii Moldova de reglementarea transnistreană? Cel mai recent Barometru al Opiniei Publice arată că mai mult de jumătate dintre respondenţi sunt nemulţumiţi de felul în care autorităţile sunt interesate de rezolvarea problemei. Percepţia oamenilor, crede Eugen Carpov, nu este lipsită de temei, or, în ultimii ani au existat prea puţine iniţiative politice ce s-ar fi ţintit reintegrarea ţării. Majoritatea propunerilor, constată fostul vicepremier responsabil de reintegrare, au avut la bază insistenţa partenerilor străini, decât dorinţa sinceră a politicienilor locali de a avansa dialogul.
