O artă decorativă veche de mii de ani, mozaicul a fost foarte popular în Uniunea Sovietică, fiind, totodată, o piesă de rezistenţă a propagandei comuniste. Imagini create din bucăţi mici de marmură, ceramică, sticlă sau smalţ de diferite culori puteau fi întâlnite pe pereții multor instituţii publice: case de cultură, şcoli, grădiniţe, fabrici şi spitale, dar şi în parcuri, gări şi staţii de autobuz, adică în cele mai aglomerate locuri. Eroii acestor lucrări erau, de obicei, oameni din popor, muncitori și colhoznici: zidari, sudori, tractorişti, mulgătoare…, iar temele cele mai frecvente erau munca, patria, pacea, cosmosul, sportul, arta. Şi asta pentru că, în acea perioadă, cultura promova politica Partidului Comunist şi era supusă cenzurii, unicul curent acceptat fiind realismul socialist. Despre încărcătura ideologică și valoarea artistică a acestor lucrări, starea lor actuală și soarta de mai departe, în reportajul Eugeniei Pogor.