Linkuri accesibilitate

Nicolae Afanas: „Nu există interes din partea elitelor de a schimba sistemul existent, fiindcă le este convenabil, iar schimbarea lui ar însemna cumva şi schimbarea lor”


Interviul dimineții cu şeful catedrei Relaţii Internaţionale, în cadrul Institutului de Relaţii Internaţionale din R. Moldova (IRIM).

Republica Moldova a fost în această săptămână în vizorul partenerilor săi occidentali: săptămâna a început cu o rezoluţie a miniştrilor de Externe UE, care aminteşte instabilitatea politică de la Chişinău şi diminuarea certitudinii că ţara va urma un drum european. A urmat vizita preşedintelui Nicolae Timofti la Bucureşti, unde i s-a amintit că România aşteaptă progrese pentru a elibera prima tranşă de 60 de milioane de euro. Joi, Ambasadorul Statelor Unite, James Pettit, a menţionat în cadrul unui discurs ţinut în faţa studenţilor că „Moldova nu poate fi salvată de partenerii externi” şi că soluţia pentru depăşirea crizei este în interiorul ţării.

Nicolai Afanas
Nicolai Afanas

Despre semnificaţia acestor mesaje, o discuție cu Nicolae Afanas, şeful catedrei Relaţii Internaţionale, în cadrul Institutului de Relaţii Internaţionale din Republica Moldova, IRIM.

Europa Liberă: Cu permisiunea dumneavoastră, pentru ascultătorii care nu au urmărit neapărat îndeaproape evoluţia politică din această săptămână, voi trece în revistă evenimentele care servesc drept prilej pentru această discuţie. Aşadar, săptămâna a început cu o rezoluţie a miniştrilor de Externe ai Uniunii Europene, care aminteşte instabilitatea politică de la Chişinău şi diminuarea certitudinii că ţara va urma un drum european. A urmat vizita preşedintelui Nicolae Timofti la Bucureşti, unde i s-a amintit că România aşteaptă progrese pentru a elibera prima tranşă de 60 de milioane de euro. Iar joi, Ambasadorul Statelor Unite, James Pettit, a menţionat în cadrul unui discurs ţinut în faţa studenţilor Institutului de Relaţii Internaţionale pe care, de altfel, îl reprezentaţi, că „Moldova nu poate fi salvată de partenerii externi” şi că soluţia pentru depăşirea crizei este în interiorul ţării. Toate reprezintă, din punctul dumneavoastră de vedere, un avertisment, cum consideră unii analiști, sau un sprijin acordat actualilor guvernanți, după cum cred aceștia din urmă?

Nicolae Afanas: „Este mai degrabă o dorință pe care partenerii externi o exprimă pentru reformarea Republicii Moldova. Trebuie să înțelegem că partenerii sunt cuprinși de două tendințe: pe de o parte, dorința ca în Republica Moldova să înceapă transformări profunde care ar putea duce până și la alegeri anticipate; pe de altă parte, dorința de a se menține, cel puțin, la nivel declarativ a unor elite cu tentă pro-europeană. Acesta ar fi primul aspect.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:10:37 0:00
Link direct

Doi la mână, partenerii nu pot decât să ne propună, nu pot decât să ne susțină. Ei nu pot să realizeze și reformele propriu-zise. Și aici de multe ori în Republica Moldova parcă așteptăm ca anume partenerii să fie cei implicați cel mai activ în procesul de modernizare a țării. Misiunile diplomatice de la Chișinău au misiunea de a reprezenta și promova interesele statelor acestora și nicidecum de a promova interesele Republicii Moldova. Și domnul Ambasador ieri menționa că anume noi, cetățenii, suntem cei care trebuie să fim, în primul rând, interesați de reformă, de modernizare, de schimbare și fiecare dintre noi trebuie să își asume această schimbare.”

Europa Liberă: Și, dacă există această dorință a partenerilor occidentali pentru reformarea Republicii Moldova, cum au reacționat la această dorință autoritățile moldovene? Nu cumva reacția e ca și inexistentă, de vreme ce la șefia Curții Supreme de Justiție a existat un singur candidat, de vreme ce dialogul cu societatea civilă parcă este anemic, iar soluții pentru întoarcerea banilor scoși din bănci nu se prea văd?

Nicolae Afanas: „Tot timpul în Republica Moldova au fost două poziții: pe de o parte, oficialii noștri au susținut la nivel de declarații toate mesajele care au venit de la partenerii noştri de dezvoltare. Şi vorbesc de această linie masivă politico-diplomatică. Însă, când vine vorba despre implementarea proiectelor mai mari şi mai mici, aici anume este marea problemă. Fiindcă în ceea ce au solicitat atât prin concluziile Consiliului Uniunii Europene, cât şi de la întâlnirea pe care a avut-o domnul prim-ministru, şi preşedintele ţării în România, şi domnul ambasador al Statelor Unite ale Americii se punctează cam aceleaşi blocuri. Şi vorbesc aici de problemele care sunt pe agenda noastră de câţiva zeci de ani deja.

Este vorba de combaterea corupţiei şi, în primul rând, a corupţiei politice, reformarea sistemului justiţiei Republicii Moldova, reformarea sistemului financiar-bancar. Sunt nişte domenii care nu în această săptămână au apărut pe agenda noastră sau în acest an, sau în acest deceniu. Prin urmare, înţelegem cu dumneavoastră că autorităţile ascultă, dar nu aud aceste solicitări din partea partenerilor. Şi explicaţia pe care eu o pot identifica este faptul că nu există interes din partea elitelor de a schimba sistemul existent, fiindcă sistemul existent este convenabil, este eficient, din punctul lor de vedere, iar schimbarea lui ar însemna cumva şi schimbarea elitelor. Întrucât un alt sistem politic înseamnă şi alte elite, cel puţin, fără marea parte a celor care sunt astăzi implicate în viaţa politică din Republica Moldova.

E pe undeva un element de sinucidere politică, iată de ce şi foarte mulţi politicieni, foarte multe formaţiuni politice sunt dezinteresate în reformarea reală a Republicii Moldova. Iar noi, cetăţenii, cei mai interesaţi în acest lucru, suntem cumva limitaţi în instrumentele de care dispunem pentru a ne implica în procesul decizional.”

Europa Liberă: Deci, să înţelegem că elitele nu prea vor să se reformeze, să reformeze ţara? Pe de altă parte, să înţelegem că nici occidentalii nu acceptă doar o aparenţă europeană, pro-occidentală, a acestor elite?

Nicolae Afanas: „Occidentalii au fost într-o perioadă de relaţii speciale cu Republica Moldova și mă refer aici la perioada aceasta post-2009. Îmi amintesc foarte bine de intensitatea şi calitatea vizitelor care erau efectuate de oficialii de la Bruxelles, de la Washington, la fel ca din alte părţi ale lumii. Și prin aceasta se demonstra atât deschiderea lor, cât şi susţinerea directă pe care o aveam din partea lor.

Acum sunt deja în jur de un an şi jumătate-doi în care nu mai observăm această intensitate, nu mai vin oficiali de acest rang în Republica Moldova, ceea ce demonstrează pierderea de interes din partea lor. Și doi la mână, pierderea încrederii faţă de noi.

Prin urmare, toate speranţele care au fost prezente în Republica Moldova au dispărut, puţin câte puţin. Occidentalii au acum nevoie de o relansare, de o schimbare în Republica Moldova ca să aibă poate alţi parteneri sau poate alt sistem în care iarăşi ar putea avea încredere. Doi la mână, şi aici trebuie să fim conştienţi de faptul că statele europene acum sunt prinse în alte procese. Mă refer la gestionarea crizei migranţilor, criza instituţională, criza statelor membre UE. Republica Moldova şi în genere Parteneriatul Estic vine pe planul doi sau chiar pe planul terţ.

În acelaşi timp, Republica Moldova din 2009 a generat foarte multe speranţe. Şi pe lângă faptul că le-a generat pentru occidentali, le-a generat pentru noi, odată cu venirea a „noi” elite. Și aici am folosit ghilimelele, fiindcă această elită a fost relansată, mulţi oameni din această elită au fost cumva implicaţi şi în alte etape de conducere a Republicii Moldova.

În acest moment suntem în deziluzie, atât partenerii de dezvoltare, cât şi noi, cetăţenii. Iar reformarea, cum spuneam, este un proces extrem de dureros şi va fi unul care va avea riscuri atât pentru cetăţeni, cât şi pentru elite. Iar elitele ca sistem de autoguvernare sunt capabile să se îngrădească de anumite riscuri. În cazul Republicii Moldova, îngrădirea de risc înseamnă refuzul de a face reforme.”

Europa Liberă: Spre finalul acestui interviu, voi face apel cumva la intuiţia dumneavoastră. Credeţi că actuala clasă politică totuşi, cu lista de priorităţi înaintate de partenerii săi occidentali, se va mobiliza, mai poate face drum înapoi, mai are cale de întors? Sau cumva nu are de ales? Bani la buget nu prea sunt, susţinerea şi încrederea e pe sfârşite. Are de ales?

Nicolae Afanas: „Eu aici trebuie să constat, cu mare regret, că în Republica Moldova de foarte multe ori reformele, schimbările, ceva nou se face doar sub presiune externă, în mai puţine cazuri sub presiune internă. În aceste condiţii, eu cred că în Republica Moldova, cel puţin, se vor mima anumite reforme sau vor fi făcute nişte începuturi de reforme, de dragul obţinerii acestor bani, de dragul supravieţuirii. Nu nişte schimbări masive care ar duce la o eventuală schimbare de paradigmă în ţara noastră, în condiţiile existenţei acestor elite, în condiţiile în care deja s-au instituţionalizat anumite rapoarte, în condiţiile în care s-au instituţionalizat deja anumite situaţii în ţară.

Dacă vom lua agenda din 2009 şi o vom contrapune cu cea din 2016, vom observa că, în mare parte, sunt cam aceleaşi probleme, plus s-a adăugat cea care vizează blocul financiar bancar, în rest sunt exact aceleaşi lucruri. Şi îmi este foarte greu să aştept de la nişte persoane care, din 2009 au avut acces la actul de guvernare, că vor veni cu altă viziune sau vor veni cumva cu alte soluţii. Şi aici, vă spuneam, Republica Moldova, un stat mic, va face schimbarea sub presiune externă şi sub trendul acesta extern. Procesele integraţioniste vor necesita ca noi să ne racordăm la standardele europene şi acest lucru va duce, într-un final, şi la modernizarea ţării.”

XS
SM
MD
LG