Miniștrii de Externe din Uniunea Europeană au adoptat o rezoluție în care executivului de la Chișinău i se cere să continue reformele. Documentul spune că guvernul trebuie să dea prioritate depolitizării instituțiilor statului, să combată corupția sistemică, să reformeze
administrația publică și să facă mai eficiente și mai transparente finanțele publice. Rezoluția miniștrilor de Externe comunitari solicită, de asemenea, autorităților să încerce să recupereze banii dispăruți din sistemul bancar al țării și să îi aducă în fața justiției pe cei vinovați de dispariția lor. La întrebarea cât de reală este părerea oamenilor, care apare uneori, că moldovenii nu se pot guverna singuri, căutăm răspuns la acest sfârșit de săptămână.
Șeful Delegației Uniunii Europene la Chișinău, Pirkka Tapiola, a îndemnat autoritățile moldovene să aplice în practică reformele asumate și nu doar să le adopte formal. Într-un interviu pentru Europa Liberă el a spus că guvernul de la Chișinău ar trebui să își asume un calendar clar de aplicare a reformelor al căror efect ar trebui să îl resimtă, în primul rând, cetățenii țării. Despre guvernarea care trebuie să fie o activitate a rațiunii și inteligenței am discutat cu mai mulți localnici de la Ciuciuleni, Hâncești. Unii dintre ei deplâng degradarea totală a clasei politice moldovenești.
– „Acei de la conducere ne învaţă cum să fim noi – ca dânşii: răi, să ne furăm unul pe altul. Altceva nu ne învaţă. Şi de unde fură? De la noi. Şi, până la urmă, vor fura şi de la copiii noştri.”
Europa Liberă: Dar în timpul alegerilor, dumneavoastră, atunci când aruncaţi buletinul de vot în urnă, îl daţi pentru ce?
– „De pildă, buletinul meu de vot l-am dat lui Ghimpu. Ce a făcut domnul Ghimpu cu buletinul meu? L-a vândut lui Plahotniuc! Cei de la conducere vor democraţie şi strigă „Democraţie!”, până îşi rup hainele de pe dânşii. Dar când ajung la putere...”
Europa Liberă: Ce aşteptaţi de la cei care guvernează, de la cei care conduc cu Republica Moldova?
– „Să se gândească pentru popor.”
Europa Liberă: Dar ei nu se gândesc?
– „Pentru buzunarul lor.”
Europa Liberă: O parte din populaţie vrea să vină alegerile parlamentare anticipate, să mai voteze o dată. Poate mai daţi o şansă actualei guvernări?
– „Nicidecum. Care şansă? Şase ani de zile, în al şaptelea an am intrat. Şanse, şanse de pe zi pe zi. Ei spun: „Încă oleacă”. Candu, în fiecare lună, spune că până pe data de 20 va fi guvernatorul băncii ales, până pe data aceea va fi acela pus. Şi tot amână de pe lună pe lună. Ce şansă mai trebuie de dat la aceştia? În furci şi azvârliţi la gunoi!”
Europa Liberă: Dar dumneavoastră ce ziceţi? Mai daţi o şansă?
– „Pentru parlamentarii care se află acum la guvernare nu dăm nicio şansă. Trebuie cât mai repede să fie alegeri anticipate, poporul să aleagă preşedintele. Și preşedintele să fie de partea poporului, ca să fie unire, dreptate, dragoste, nu dezmăţul acesta care este acum în ţară.”
Europa Liberă: Bine, dar după ce domnul Timofti îşi încheie mandatul, viitorul preşedinte va fi ales tot în Parlament. Pentru că, dacă se modifică articolul din Constituţie care stipulează alegerea preşedintelui, el va fi valabil doar pentru următorul mandat al viitorului preşedinte care ar putea fi ales de către cetăţeni.
– „Îl va alege poporul şi îl va întări Parlamentul.”
– „De ce se trăieşte rău în Moldova? Fiindcă le-am dat voie chiar să se suie în cap cu totul la popor, politicienii, guvernanţii care sunt la putere în ziua de azi. Noi le-am dat votul ca ei să facă dreptate în statul Moldova, în ţara noastră, că e frumoasă, păcat. Toată lumea e cu ochiul pe dânsa de frumoasă ce e. Dar ei nu fac ceea ce trebuie. Văzându-se la putere cu votul nostru, să nu uite că, fără votul nostru, nu erau să ajungă acolo. Ei trebuie să fie de partea poporului şi nicidecum să facă cum vor. Şi mai departe nu trebuie să meargă, că ei, mergând mai departe, îşi astupă nişte chestii de ale lor murdare.”
Europa Liberă: Care, de exemplu?
– „Furturile din sistemul bancar, doar sunt multe. Noi toată vremea suntem cu ochiul şi pe televizor, şi citim ziare, şi ascultăm radioul. Europa Liberă ascultăm, lucrând. Și chiar ne pun pe gânduri ce fac ei din noi. Plahotniuc trebuie să aibă şi oleacă de simţ omenesc.”
– „Aceştia nu au simţ, ca el să ştie că este o limită oarecare. Cum poţi tu să-ţi permiţi să fii şef de guvern cu de-a sila? Noaptea au făcut, democratic? Dacă el a cumpărat deputaţii?”
Europa Liberă: Cine?
– „Plahotniuc, Partidul Democrat. Pentru că acesta e cel mai corupt partid. Dar miliardul unde s-a dus? S-a început încă de pe când era Voronin la conducere, dar când au venit ei la guvernare, au început a realiza acest proces.”
Europa Liberă: Vă revoltaţi. Dar cum schimbaţi situaţia? Pentru că schimbarea se produce doar atunci când sunt alegerile, când buletinul e în mâna cetăţeanului, când el decide soarta pe următorii patru ani a statului.
– „Aceasta şi înseamnă că ei nu au simţ. Oamenii se revoltă, dar ei socot că gata, pe dânşii dacă i-ai ales, patru ani de zile ei sunt la guvernare şi gata.”
– „Alegeri anticipate vrem, nicidecum nu-i mai lăsăm acolo. Vom ieşi la miting şi îi vom da jos.”
Europa Liberă: Dar se zice că în stradă au început să protesteze forţele pro-ruse. Şi atunci această dezbinare din societatea moldavă devine şi mai pronunţată.
– „Minciuni de la alde Plahotniuc că sunt pro-ruşi. Niciun pro-rus nu e aici. Ei sunt pro-ruşi, ei sunt bandiţii.”
– „De ce nu merg dar la alegeri anticipate şi se va vedea cine e şi cum.”
– „Ei se tem să nu-şi piardă fotoliile, să nu-şi piardă treuca.”
– „Dacă nu s-ar teme, viitorul lor ar fi în linişte. Dar ei se tem pentru că va fi răscoala mare de tot răul ce l-au făcut. Noi, poporul, nu cunoaştem încă tot ascunsul pe care l-au făcut ei şi ei au o frică. Prin frica lor ei fac toate dezbinările acestea, ca să nu fie alegeri anticipate.”
Europa Liberă: Credeţi că cei de la putere trăiesc cu frică?
– „Tare frică mare au. Mai mare ca mine, că eu nu am ce pierde.”
– „Ei o lungesc, pur şi simplu. În aceşti trei ani cât le-au mai rămas, ei vor să mai mistuie, să mai astupe, să mai acopere una cu alta, dar foarte mult se tem.”
– „Ei vor acum să astupe toate căile prin care au furat banii, prin care s-au spălat banii.”
Europa Liberă: Revolta aceasta a dumneavoastră ar trebui să ducă la alegeri anticipate. Aşa înţeleg?
– „Da.”
Europa Liberă: Dar dacă cei care vor câştiga alegerile viitoare vă vor dezamăgi iar, cum procedaţi?
– „De aceea trebuie preşedintele să fie ales de popor şi pe preşedinte tot poporul să-l poată demite, nu să-l aleagă ei pe care vor. Să aibă unele împuterniciri ca el să înainteze procurorul general, preşedintele Centrului Naţional Anticorupţie şi pe alții.”
Europa Liberă: Dar din 30 noiembrie 2014 până acum, chiar s-a schimbat mentalitatea în societatea moldavă?
– „Da, s-a schimbat. Mentalitatea poporului s-a schimbat.”
Europa Liberă: Şi există alţi oameni care pot ajunge în Parlament şi să fie mai credibili?
– „Există.”
– „Sunt oameni buni care ar trebui să ajungă la conducere.”
Europa Liberă: Cine sunt aceştia?
– „Care luptă – Tănase, Maia Sandu.”
– „Pe Ghimpu nu-l vârî. Maia Sandu da, este un viitor partid. Din păcate, i se pun beţe în roate ca să nu fie înregistrat, dar cred că va izbuti.”
Europa Liberă: Faptul că în Moldova atât de greu apare un lider naţional ar fi o problemă?
– „Dacă apare un lider, noi suntem un popor mai loial, tare ne dăm la provocări şi tare ne vindem uşor. Maia Sandu încă nu s-a dat la provocările acestea. Vom vedea şi Platforma DA. Şi vom ieşi la proteste cât va trebui.”
Europa Liberă: Dar de ce nu daţi totuşi şansă acestei guvernări 100 de zile? Dacă va putea face ceva?
– „Ajunge! Dar nu se vede ce fac ei acum? Ei vor să se concentreze ca să fie ca o dictatură.”
Europa Liberă: Dar ce înseamnă dictatură?
– „Sclavi.”
– „Să fie ca în Belarus. Numai că acolo ei nu au ştiut ce e aceasta democraţie, acolo nu a fost. La noi de acum oamenii au trecut, au proprietate privată. Încearcă acum să-l treci la colhozuri, la sovhozuri pe acest cetăţean. E imposibil.”
– „Ne-a fost bine cu colhozurile. Pământul nostru e cel mai roditor, cel mai frumos. Bogăţii subpământene nu sunt, dar pământul floare trebuie să fie.”
– „Comunismul s-a prăbuşit, oameni buni, şi trecem la democraţie adevărată, la Europa.”
– „Eu socot că ei ar trebui să-şi ia valiza şi să plece de bună voie de la conducerea aceasta care este – Filip, guvernul care s-a făcut timp de o noapte. Cine mai face lucrul acesta? Aici nu facem o nuntă, se iau doi tineri. Aici trebuie să conducă o ţară şi nicidecum nu se poate într-o noapte să facă guvern. Şi să-şi ia valiza şi să se ducă de aici. Să ne dea pace să trăim în pace.”
Europa Liberă: Moldova încotro trebuie să meargă?
– „Desigur, spre Uniunea Europeană.”
Europa Liberă: De ce?
– „Acolo legea stă în capul mesei.”
Europa Liberă: Cât adevăr şi câtă minciună e în societate?
– „E mai multă minciună decât adevăr, desigur. Dar oricum adevărul va ieşi la suprafaţă.”
Europa Liberă: Dar de unde ştiţi care e adevăr şi care e minciună?
– „Noi suntem oameni conştienţi, nu suntem nimeni. Sunt mai mulţi oameni deştepţi în Moldova aceasta şi noi vedem când e adevăr şi când ne amăgesc.”
Europa Liberă: Dar care e minciuna azi?
– „Minciuna că au promis şi nu au făcut.”
– „Promisiunile pe care le tot fac de şase ani de zile.”
Europa Liberă: Cei de sus nu pot face nimic fără cei de jos.
– „De curând au anunţat că de pe 1 aprilie se ridică pensia. Dar din ziua aceea când au anunţat că se ridică de pe 1 aprilie, din ziua aceea au ridicat preţurile la medicamente. Cu 10% ridică pensia, dar cu 13% medicamentele.”
– „E potop la magazin cu preţurile acestea. Şezi şi te uiţi, primeşti trei copeici pensie şi mâine te uiţi la stele. Aceasta-i viaţă? Judecătorii aceştia ce au făcut când s-a furat miliardul?”
– „Noi trebuie să producem, să lucrăm. De ce e pârloagă pe toate dealurile? De ce lumea nu vrea să lucreze? Vor să fure, băi, să fure.”
– „Noi vrem legea să fie respectată, să fie controlate chiar şi acele magazine, chiar şi acele farmacii, chiar şi acele restaurante. Şi la dubă pe cei de vină, desigur. La noi nu se ia nicio măsură. Fură cu miliardele, dar pe cel pe care l-au găsit cu o găină tot pe acela îl bat în cap. Aceştia cu miliardele ies în faţa lumii, ruşine să le fie la obraz. Trebuie averile toate să le confişte şi să fie ţara bogată. Nu au fost dobândite prin muncă, dar au fost furate şi de atâta trebuie să le confişte pe toate şi nu vom umbla cu mâna întinsă peste hotare să ne dea. Ei s-au făcut bogaţi. Dar cu ce salarii sunt bogaţi? De ce noi nu îmbogăţim cu o pensie de 700 de lei? Nouă să ne ajungă 700 de lei şi parlamentarii se jeluie că 7.500 nu le ajung? Şi în afară de aceasta câte mai au. Lor ruşine să le fie, chiar ruşine să le fie. Să ştiţi că sunt oameni cu mult mai educaţi ca dânşii, care au ajuns acolo. Peste noapte nu se face guvernul. Noi, lumea, nici nu-l recunoaştem, nici Parlamentul, nici guvernul. Fiindcă sunt una şi aceeaşi, tot oamenii aceia au fost acolo. Eu sunt de părerea ca Platforma DA, Maia Sandu să nu primească niciun hoţ de aceştia în partid, absolut pe nimeni, să fie partid curat.”
– „Parlamentul trebuie micşorat, de scos imunitatea. De atâta ei se bagă acolo, fără ca să-i roage poporul.”
Europa Liberă: Câţi deputaţi ar trebui să fie în Parlament?
– „51.”
Europa Liberă: Şi ei vor face legi bune?
– „Vor face, vor dovedi.”
– „Dacă peste o lună-două ce au promis nu fac – afară.”
– „De ce or fi mai puţini la conducere, de ce legile mai repede se vor vedea, vor funcţiona mai repede, vor lua măsuri că sunt mai puţini.”
***
Ideea că cetățenii Moldovei nu se pot guverna singuri este un mit fals, sugerează Gheorghe Răileanu, șeful administrației locale de la Cimișlia. În ciuda acestei situații de nesiguranță politică, primarul crede că, după ploaie, nu e înec, deși le aduce și el reproșuri politicienilor.
Gheorghe Răileanu: „Liderii politici, în care investiseră atâtea speranţe cetăţenii, s-au relaxat, au căpătat puterea şi au fost leneşi, nu au muncit, nu au avut curaj să facă reformele. Am rămas în situaţia că nu s-a produs nicio schimbare de esenţă. Cum a condus cândva Partidul Comunist de unul singur, a dictat în ţară aceasta, a urmat o dictatură a câtorva partide. Aşa şi nu am mers mai departe, nimeni nu a reuşit să promoveze o politică economică conştientă.”
Europa Liberă: Şi pe acest fondal, au crescut nemulţumirile oamenilor. Chiar acum se manifestă şi această revoltă, pentru că lumea a ieşit în stradă. Să admitem că unii lideri politici ai protestatarilor poate urmăresc anumite scopuri, dar lumea a ieşit în stradă pentru că trăieşte sub nivelul existenţei, pentru că nu mai poate tolera corupţia, şantajul, fărădelegea. De ce nu îşi asumă responsabilitate clasa politică? Sau cum trebuie să fie pedepsită această clasă politică care a dezamăgit lumea?
Gheorghe Răileanu: „Principala cauză este totuşi în partidele politice. Eu îmi amintesc anii ’90, când se discuta conceptul partidelor, când se gândea cum vor fi repartizate voturile, adică numărul de deputaţi după voturile alegătorilor. Şi partidele şi-au conservat situaţia, s-au format câteva grupări care conduceau cu partidele, care îşi finanţau partidele. Eu acum am o mare speranţă în noua lege de finanţare a partidelor politice. Dar nici nu putea fi altceva, nici nu puteam să aşteptăm, alt rezultat nu putea fi. Dacă partidul este finanţat de o persoană sau de două persoane, până la urmă, se ajunge la aceea că aceste două persoane sau una conduc cu partidul. Liderii politici în anii ’90 şi în 2009 nu au avut curajul să facă nişte reforme adevărate. Adică pot spune că nu au dat dovadă de patriotism, nici de perceperea democraţiei în sensul adevărat al cuvântului şi nici de patriotism.”
Europa Liberă: Dar aceşti lideri chiar nu se gândesc că ajung, odată şi odată, la judecata poporului?
Gheorghe Răileanu: „Eu cred că nu se tem. S-a înrădăcinat o părere că, în numele unui ideal măreţ, poţi face nişte porcării.”
Europa Liberă: Le acoperi cu idealul.
Gheorghe Răileanu: „Le acoperi cu idealul. Adică se poate de scos nişte bani de undeva, care nu sunt făcuţi cum se cade, curat.”
Europa Liberă: Lăsaţi să se înţeleagă că, sub umbrela integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană, unii şi-au făcut mendrele şi au jăcmănit ţara?
Gheorghe Răileanu: „Au pornit-o de la ideea că servesc poporul. Au căpătat o încredere că prezintă ceva deosebit şi ar avea dreptul să ignore nişte reguli morale, nişte reguli de a fi om de bună credinţă. Eu tot timpul am privit cu mare interes la marii lideri ai istoriei, la acelaşi Hitler, la Lenin, la Napoleon. Toţi aceşti oameni şi-au asumat nişte responsabilităţi pe care omul obişnuit nu şi le asumă – de a încălca nişte principii, iată Stalin – de a lua viaţa cuiva. Eu cred că aceasta este şi boala liderilor noştri: ei îşi închipuie că au dreptul moral, că cineva le-a permis sau ei sunt cu o stea în frunte, pot să-şi permită, de la alţii ar putea cere să nu încalce regulile acestea, dar ei şi-ar putea permite.”
Europa Liberă: Cetăţenii Republicii Moldova cred că e o mare problemă că nu a fost identificată o persoană care să fie chiar un adevărat lider naţional.
Gheorghe Răileanu: „Da. Dar iarăşi este problema în societate. Societatea trebuie să susţină. Şi acum se vorbeşte că biserica, primarii au cea mai mare încredere. Nu ştiu dacă are cea mai mare încredere biserica, pentru că tot ar trebui să orienteze cetăţenii mai mult spre moral, spre valorile creştine – morală, onestitate, servirea poporului. Eu nu în toate cazurile observ să fie munca aceasta. Biserica tot ar trebui să orienteze populaţia, cetăţenii spre oamenii morali, pe lângă educaţia morală, dar şi spre un lider, un suport printr-o o persoană morală.”
Europa Liberă: Dar de ce atât de greu apare un adevărat lider naţional în Moldova?
Gheorghe Răileanu: „E problemă de cultură. Şi problema aceasta este de sute de ani. Noi am fost ocupaţi din 1812 şi am fost ocupaţi şi mai înainte, de turci, şi nu am avut o guvernare naţională, au fost gubernatori, au fost aduşi diferiţi administratori. A urmat o perioadă foarte scurtă, din 1918 până în 1940, foarte scurtă, dacă o comparăm cu aceşti 25 de ani, şi vedem ce am reuşit noi să facem acum. Foarte puţin. A propos, nu ştiu dacă a fost făcut vreun studiu foarte serios privind această perioadă şi ce s-a întâmplat cu autorităţile publice locale în Basarabia. Dar în perioada 1918-1940 aici totuşi s-a făcut puţină ordine în administraţia publică, primarii ajunseseră să devină într-adevăr autorităţi, jandarmul era jandarm. Erau foarte mulţi în administraţie veniţi de dincolo de Prut, dar erau şi localnici. Chiar un unchi de al meu a fost primar, alt unchi a fost secretar al primăriei. Deja se formau nişte tradiţii de administraţie locală responsabilă, autohtonă. Și a urmat perioada sovietică. Eu am 64 de ani şi ţin minte foarte bine ce a fost atunci, am fost şi deputat în organele locale. Autorităţile publice locale nu aveau absolut nicio valoare, totul se rezolva la Partidul Comunist. Cred că aici s-a format o cultură de rezolvare a problemelor nu prin administraţia publică, în care nu se avea încredere şi care nu avea împuterniciri şi nu era eficientă. Se rezolvau problemele mai mult prin cumetri, prin nănaşi, prin rude.”
Europa Liberă: Deseori, când îi întrebi pe cetăţenii Republicii Moldova dacă e capabilă naţiunea aceasta să se autoguverneze, ei zic că ar prefera să vină cineva din afară să administreze treburile acestui stat. E o problemă, e o ruşine? Ce e la mijloc?
Gheorghe Răileanu: „Eu cred că poporul este capabil şi doreşte acest lucru. Acum noi ne aflăm la o etapă când sper că vom reuşi să facem acest efort şi să trecem la autoguvernare autentică. Avem şansa de a obține rezultate, dar avem şi nevoie foarte mare de ajutor extern. Ar trebui cineva să ne ajute din exterior, cum să face de obicei, politica „кнута и пряника”. Să fim ajutoraţi, dar ajutoraţi acolo unde ne purtăm bine.”
Europa Liberă: Să se dea morcovul şi biciul?
Gheorghe Răileanu: „Da. Am avut discuţii chiar şi cu domnul ambasador Pirkka Tapiola al Uniunii Europene, şi cu alţi oficiali străini. Și le spuneam: „Dumneavoastră nu v-ar fi foarte greu să urmăriţi chiar şi autorităţile publice locale, unde sunt oamenii mai cumsecade, mai cinstiţi, mai oneşti. Poate chiar să-i stimulaţi. Să evidenţiaţi unde nu este corupţie şi să le acordaţi mai mult ajutor acelora, ca să-i stimulaţi şi pe ceilalţi să dea pildă. Sau eficienţa banului public. Urmăriţi unde acest ban este folosit cât mai efectiv, mai eficient”. Ajutorul trebuie să fie raţional şi condiţionat – aceasta este o pârghie foarte puternică.”
Europa Liberă: Vă întreb şi pe dumneavoastră ca exponent al administraţiei publice, cât timp îi oferiţi guvernului ca să dea nişte rezultate concrete, ca să încerce cel puţin să recâştige încrederea cetăţeanului? Şi care ar fi primul rezultat, după care vă veţi orienta?
Gheorghe Răileanu: „Eu consider că ei au vreo două-trei luni la dispoziţie. Foarte corect ar face, dacă ar proceda ca Leszec Balcerowicz în Polonia. Acela a declanşat reformele şi a demisionat imediat după aceasta, că nu a rezistat guvernul lui. Şi la noi aici, ca să se producă nişte reforme, trebuie să se perinde câteva guvernări, nu va reuşi o singură guvernare. O guvernare trebuie să facă nişte paşi foarte îndrăzneţi, pleacă, vine alta, nu se va menţine nici aceea mult timp. Vreo două-trei trebuie să se schimbe. Şi acei, care au destulă viziune politică, cred că ar trebui de acum să calculeze şi următorul pas. Adică am produs aceea, am scăpat câteva etape.”
Europa Liberă: Dar care ar fi un rezultat concret, după care dumneavoastră aţi judeca că guvernul acesta intră în istorie cu un merit?
Gheorghe Răileanu: „Procuratura. Eu nu înţeleg pentru ce societatea suportă această povară financiară, că ei consumă foarte mulţi bani – Centrul Naţional Anticorupţie, instanţele de judecată. Judecătorii continuă în acelaşi mod să fie corupţi, nimic nu îi afectează. Nimic. Orice s-ar întâmpla în Republica Moldova, oricâtă durere ar avea poporul acesta, oricât ar protesta şi ar îngheţa acei care sunt în stradă, pe dânşii absolut nu îi priveşte. Posibil că cineva şi întreprinde ceva măsuri, dar efectul este zero. Şi aceeaşi licitaţie, cum numai se găseşte cineva care dă bani în părţile care se judecă, pierzi procesul numaidecât.”
Europa Liberă: Moldova de peste un an va fi alta decât Moldova de azi?
Gheorghe Răileanu: „Eu foarte mult sper că va fi alta. Eu iubesc filosofia, cunosc şi ştiinţa economică, am şi o facultate de economie, e drept că prin corespondenţă, sunt medic de profesie. Și ştiu foarte bine că ştiinţa a dovedit că cele mai importante idei, cele mai valoroase se nasc în perioadele de criză şi societatea se dezvoltă pe spirală. Am foarte mare speranţă că noi, moldovenii, în perioada aceasta de criză, sper şi cu ajutorul vecinilor noştri, vom face concluzii, vom fi ingenioşi, vom găsi instrumentele să izbucnim spre bine, nu să mergem. Eu simt acest lucru, simt la primarii cu care contactez din toată republica, toţi doresc, doresc foarte mult să facem treabă, să lucrăm, dar trebuie să scoatem barierele. Câteodată aceste bariere sunt tehnice: un cuvânt, o literă, a fost adoptată o lege şi nu s-a putut vedea în complexitate toată problema. Trebuie să fim operativi, să căutăm soluţii. Şi văd o mare speranţă în România. Nu ne trebuie traducători, comunicăm foarte mult, vedem. Eu de câte ori vizitez România, mă surprinde, văd la fiecare vizită paşi. Se văd foarte bine.”
Europa Liberă: Se dezvoltă.
Gheorghe Răileanu: „Da. Mai ales oraşele cu care suntem înrudiţi: Vălenii de Munte, Câmpina, Hârlău, Huşi, Cluj. Văd tot timpul. Cu Clujul suntem în nişte relaţii de colaborare.”
Europa Liberă: Şi de ce acolo se poate, şi aici nu?
Gheorghe Răileanu: „De multe ori chiar lor le spun, că ei nu observă schimbările. Omul se deprinde, s-a făcut ceva, el vrea mâine mai mult. Şi eu cred că acelaşi lucru se va produce şi în Republica Moldova, fie ca ţară aparte Republica Moldova, fie în componenţa statului unitar român sau fie în Uniunea Europeană. Avem atâtea opţiuni şi toate au dreptul la existenţă, toate depind de conjunctura şi internaţională, şi internă, cine pe cine dovedeşte. Dacă ne dovedeşte mafia, atunci salvarea poate fi numai trecerea Prutului. Adică lichidarea barierei de pe Prut – cea mai scurtă cale, cea mai efectivă şi cea mai puţin dureroasă pentru toate aspectele vieţii noastre de aici, din Republica Moldova.”
***
Spuneam că miniștrii de Externe din Uniunea Europeană au adoptat o rezoluție în care guvernului de la Chișinău i se cere să continue reformele. Iată și câteva opinii ale europarlamentarului român Siegfried Mureșan despre această rezoluție adoptată la Bruxelles privind Moldova și ultimele evoluții de la Chișinău.
Siegfried Mureșan: „Este exact ceea ce Uniunea Europeană şi Republica Moldova au agreat în cadrul Acordului de Asociere. Unu la mână, nu este puţin; doi la mână, este necesar; trei la mână, este în binele cetăţenilor Republicii Moldova ca aceste reforme să fie înfăptuite. Însă eu cred că Uniunea Europeană trebuie să dea o mână de ajutor şi la implementarea acestor reforme, să pună la dispoziţie autorităţilor din Republica Moldova experţi în combaterea spălării banilor, combaterea evaziunii fiscale, a fraudei, judecători, procurori care au experienţă în clădirea instituţiilor statului de drept.
Am văzut în România că lupta împotriva corupţiei a durat zece ani, până la momentul la care într-adevăr dă roade şi are efecte convingătoare. E un proces de lungă durată şi în Republica Moldova. Tocmai de aceea, trebuie ajutată cu toate mijloacele. De exemplu, sistemul bancar, în primul rând trebuie recuperată paguba, şi până la ultimul leu, şi trebuie traşi la răspundere cei care sunt vinovaţi. Uniunea Europeană poate ajuta cu experţi în combaterea spălării banilor, combaterea fraudei, după care e clar că trebuie întărită supravegherea bancară în Republica Moldova.
Este nevoie de o Bancă Naţională care să fie cu adevărat independentă, din punct de vedere politic, să aibă prerogative extinse în ceea ce priveşte supravegherea şi stabilizarea sistemului bancar. Stabilizarea sistemului bancar şi stabilitatea preţurilor, stabilitatea monedei naţionale. Am văzut cu toţii cum s-a devalorizat leul în ultimele luni. Iar pentru aceasta Europa trebuie să pună la dispoziţie experienţa dobândită de-a lungul ultimilor ani, după criza financiară: cum trebuie întărit sistemul bancar, cum trebuie recredibilizate, capitalizate băncile sănătoase, restructurate băncile nesănătoase, cum trebuie întărită supravegherea bancară la nivel european.
Avem acum un mecanism de supraveghere bancară la nivelul Băncii Centrale Europene, înfiinţat în ultimii doi-trei ani de zile. Tocmai această experienţă nouă şi de valoare cred că trebuie, prin trimiterea de experţi de la Banca Centrală Europeană, de la Comisia Europeană, care să acorde asistenţa necesară pentru adoptarea cadrului legislativ. Trebuie ajutată prin trimiterea acestor experţi.”
Europa Liberă: Ştiţi care e paradoxul? Uniunea Europeană pune condiţii guvernanţilor, clasei politice de la Chişinău, care au adus Moldova în această criză profundă sau chiar şi mai direct spuneau demnitarii europeni, pe muchie de prăpastie. Și tot acestor politicieni guvernanţi li se cere să fie ei salvatorii acestei situaţii. E posibil aşa ceva?
Siegfried Mureșan: „Situaţia în care ne aflăm nu este o situaţie bună, privind scena politică din Republica Moldova în ansamblu, ştim aceasta. Însă care este alternativa? Alternativa sunt alegerile anticipate. Şi vedem că în momentul de faţă forţele pro-ruse se află în câştig de cauză, din punct de vedere politic. De aceea, având în vedere situaţia în care ne aflăm, să continuăm cu actuala clasă politică, cu acest guvern care este clar că nu este un guvern perfect şi trebuie încă să-şi dovedească credibilitatea, deci, când ai de ales între această situaţie sau alegeri anticipate, care înseamnă continuarea incertitudinii, eventual, destabilizare suplimentară şi poate, la sfârşit, venirea la putere a celor care vor ca Republica Moldova să rămână în continuare într-o zonă gri, eu aleg prima variantă.
Chiar dacă este un guvern care nu m-a convins, cred că trebuie pusă presiune pe acest guvern să facă ceea ce cer oamenii şi ceea ce este necesar pentru ţară. De aceea cred că iniţiativa guvernului României, a primului ministru Cioloş, de a ajuta Republica Moldova cu un credit, dar în schimbul angajamentelor cabinetului de miniştri de a implementa reformele de care Republica Moldova are nevoie, această atitudine a fost cea corectă. România trebuie să ajute, avem o datorie istorică, morală.
În plus, şi politic, şi strategic este în interesul României ca Republica Moldova să fie stabilizată şi la un moment dat şi prosperă. Deci, România trebuie să ajute. E bine că ajută, e necesar şi e normal. Dar ajutorul trebuie dat în condiţii în care ştim că şi ţara merge înainte, că doar atunci ajuţi oamenii cu adevărat. De aceea, decizia de a acorda acel credit Republicii Moldova, dar de a-l condiţiona de implementarea de către actualul cabinet de miniştri a unui pachet de reforme cred că este abordarea corectă.”
Europa Liberă: Dar ce se întâmplă, dacă autorităţile de la Chişinău vor tergiversa şi accelerarea reformelor, şi obţinerea rezultatelor de pe urma aplicării acestor reforme? Şi, în general, ce poate să se întâmple în relaţia dintre Chişinău şi Bruxelles, dacă se mimează reformele, dacă nu se recâştigă încrederea din partea cetăţenilor Republicii Moldova în cei care guvernează?
Siegfried Mureșan: „Noi ştim că Republica Moldova este statul care beneficiază de cele mai multe fonduri europene pe cap de locuitori din toate statele din afara Uniunii Europene. Republicii Moldova i se cuvin pentru perioada 2014-2020, care este bugetul de şapte ani pe care îl avem la nivel european, cele mai multe fonduri pe cap de locuitor din toate statele din afara Uniunii Europene. Dacă guvernul nu-şi îndeplineşte angajamentele, mi-e teamă că aceste fonduri nu vor putea ajunge la oameni, acolo unde e nevoie de ele pentru îmbunătăţirea infrastructurii, a canalizării, a căilor ferate, a măsurilor de îmbunătăţire a competitivităţii economice, de reformare a instituţiilor, reforma Procuraturii ş.a.m.d. Consecinţa la sfârşitul zilei este că Republica Moldova nu poate fructifica beneficiile care se cuvin cetăţenilor Republicii Moldova de pe urma relaţiei cu Uniunea Europeană.”
Europa Liberă: Dumneavoastră, în calitate de europarlamentar, puteţi să spuneţi, aproximativ, cât timp i-ar trebui guvernului de la Chişinău să dovedească această credibilitate care este aşteptată atât pe interior, cât şi din afara ţării?
Siegfried Mureșan: „Eu cred că foarte repede. Şi anume în trei luni de la votul de învestitură, partenerii internaţionali ai Republicii Moldova vor trage concluzia dacă acesta este un guvern în care se poate avea încredere sau nu se poate avea încredere. 90 de zile este intervalul în care partenerii Republicii Moldova, partenerii internaţionali, Uniunea Europeană, creditorii, Fondul Monetar Internaţional îşi vor da seama dacă acesta este un guvern care îşi îndeplineşte angajamentele, cu care se poate lucra sau nu. Şi sigur se poate ca guvernul să aibă voinţă şi să întâmpine dificultăţi politice în Parlament, să nu aibă majorităţi ş.a.m.d. Se poate să existe dificultăţi, dar dacă în primele 90 de zile dovedeşte că are voinţă politică să implementeze programul de reforme de care ţara are nevoie, atunci Europa îi va fi un partener. Dacă pierde încrederea Europei în primele 90 de zile, atunci îi va fi foarte dificil şi, cu siguranţă, nu va recâştiga niciodată încrederea.”
Europa Liberă: Vedeţi că prima lună se scurge atât de repede. Peste o lună urmează să aibă loc alegerea şefului statului în Parlamentul de la Chişinău. Motive ar putea să se găsească, în caz că nu se livrează rezultatele aşteptate. De aici şi lumea mai pune multe semne de întrebare, opinia publică de la Chişinău mai pune multe semne de întrebare, în speţă societatea civilă.
Siegfried Mureșan: „Părerea mea este că guvernul să găsească motive pentru a face ceea ce este necesar şi nu să găsească motive, scuze pentru a nu face ceea ce este necesar. Se vede foarte limpede când într-adevăr guvernul are voinţă politică şi poate întâmpină dificultăţi sau când nu are voinţă politică şi foloseşte evoluţii de pe scena politică drept scuze pentru a nu face ceea ce este necesar pentru ţară.”
