Linkuri accesibilitate

Vadim Brânzan, candidat la funcția de guvernator al BNM (agora.md)


Umberto Eco a „tras cu ochiul” și la realitățile moldovenești, mai ales la cele de după apariția oligarhilor și a mogulilor de presă…”(Vasile Gârneț/Ziarul Național).

În ziua în care se încheie cel de-al doilea concurs pentru funcţia de guvernator BNM, agora.md îşi informează cititorii cine este cel de-al doilea candidat înscris în competiţie. Este vorba de Vadim Brânzan, cu studii în cadrul Universității Harvard din Boston, specialitatea Finanțe şi activitate în cadrul mai multor companii din Marea Britanie și Statele Unite ale Americii. În cursă până la această oră mai figurează un nume, cel al lui Roman Cernîșev. La concursul organizat anul trecut, nu a fost selectat nici un candidat, fapt ce a stârnit critici din partea experților din domeniul financiar-bancar.

Desi şi-au luat prin Acordul de Asociere cu UE angajamentul să apropie treptat ratele accizelor la produsele din tutun până la 90 de euro pentru 1000 de bucăţi de ţigări către anul 2025, autorităţile nu par decise să respecte aceast angajament. Mai multe organizaţii neguvernamentale şi activişti ai societăţii civile au trimis premierului Pavel Filip o scrisoare, citată de Agenţia IPN, în care critică stabilirea unei cote de creştere mici a accizelor la ţigări pentru anul 2016, mult sub cea a inflaţiei de 10,5%. Astfel, pentru un pachet de ţigări cu filtru la preţul de 10 lei creşterea accizelor pentru 2016 va constitui doar 5,2%, iar pentru un pachet cu preţul de 20 de lei – doar 2,6%. La fel şi pentru ţigările fără filtru la care creşterea accizelor este doar de 10%, deci sub inflaţia prognozată. „Ceea ce se întâmplă ne face să credem, că Guvernul deliberat nu foloseşte toate pârghiile interne de a acumula bani la buget şi în acelaşi timp solicită insistent partenerilor de dezvoltare surse pentru acoperirea cheltuielilor bugetare”, îi scriu reprezentanţii societăţii civile lui Pavel Filip.

FMI va stoarce de puteri Republica Moldova. Această părere aparţinând directoarei Centrului de cercetări strategice şi reforme, Galina Şelari, apare pe site-ul actualitati.md cu o politică editorială apropiată opoziţiei socialiste. Republica Moldova nu ar trebui să mizeze pe colacul de salvare din exterior, crede analista. „Suntem în stare să ieşim din criză de sine stătător fără să ne angajăm în nişte obligaţiuni peste puteri”, a spus ea.

Site-ul Newsmaker.md scrie, cu trimitere la publicaţia americană Foreign Policy, că Occidentul ar putea pierde în curând Republica Moldova. Foreign Policy a analizat evoluţia acţiunilor de protest şi reacţia la ele a autorităţilor. După părerea jurnaliştilor americani, statele ociidentale ar trebui să ia partea poporului, în caz contrar perspectivelel vectorului European vor fi sub un mare semn de întrebare. Jurnaliştii de la Foreign Policy mai cred că protestele din Republica Moldova nu sunt legate de viziunile geopolitice ale participanţilor la ele. Protestatarii vor să scape de liderii corupţi, spun ei în analiza citată de newsmaker.md.

Vasile Gârneţ reia în „Ziarul Naţional” un editorial propriu din septembrie 20o15 dedicat cărţii „Numărul zero” a lui Umberto Eco în care autorul, trecut în acest week.end în nefiinţă, făcea un portret grotesc al presei.

„Neglijat pe nedrept de juriul Nobelului pentru Literatură, Umberto Eco, la 83 de ani, publică un nou roman – Numărul zero. Al șaptelea și cel mai scurt: are puțin peste două sute de pagini, adică la jumătate din numărul paginilor cu care prozatorul își obișnuise cititorii. E un bun prilej acesta pentru mulți să reușească să citească un roman de Umberto Eco, unul din marii scriitori ai lumii.

Numărul zero, comparat cu alte romane ale scriitorului italian (Numele trandafirului, Pendulul lui Foucault, Baudolino, Insula zilei de ieri, Miste­rioa­sa flacără a reginei Loana, Cimitirul din Praga), nu are la bază o intrigă foarte complicată și nu este „sufocat” de referințe culturale, de coduri supraetajate/ascunse, pentru descifrarea cărora ar trebui să urci mult, amețitor. E o poveste, scrisă în registru parodic, despre Italia contemporană (acțiunea e plasată la Milano, în 1992), o satiră, în primul rând, a presei din peninsulă, dar și a presei de oriunde. Cronicarii din România ai romanului au subliniat că subiectul pare inspirat și din realitățile politice, și din moravurile presei românești postdecembriste. La fel, după ce am citit romanul, pot să spun că Umberto Eco a „tras cu ochiul” și la realitățile moldovenești, mai ales la cele de după apariția oligarhilor și a mogulilor de presă…” scria Vasile Gârneţ în editorialul său.

Fără Brexit: singularitate şi excepţionalism britanic în Uniunea Europeană. UE a la carte poate duce la 28 de individualisme şi un pic de Uniune Europeană”. Sunt concluziile analistului roman Iulian Chifu despre acordul dintre Marea Britanie şi UE apărute în „Evenimentul Zilei”, inclusiv ediţia de la Chişinău. Consiliul European a ajuns la un acord privind relaţia dintre Marea Britanie şi Uniunea Europeană. Obiectivul major al liderilor a fost păstrarea unităţii Uniunii Europene, deci evitarea Brexitului. Iar acordul va intra în vigoare numai dacă Marea Britanie va confirma oficial, pe baza unui rezultat pozitiv la referendum, că-şi păstrează statutul de membru al Uniunii Europene.Dacă acest obiectiv strategic a fost atins, totuşi acordul a consemnat singularitatea şi excepţionalismul britanic, crede Iulian Chifu.

S-a creat şi un precedent periculos, continua el, cel al soluţionării unor probleme interne în interiorul unui stat membru, ba chiar a partidului de guvernământ, pe seama modificării tratatelor sau acordurilor Uniunii, a blocării funcţionării acesteia.

XS
SM
MD
LG