Unele mass-media din Republica Moldova au manipulat opinia publică atunci când au relatat despre evenimente politice interne sau despre conflictul din estul Ucrainei şi cel din Siria. Concluzia aparţine experţilor Centrului pentru Jurnalism Independent, care au analizat pe durata a trei luni, noiembrie 2015 – ianuarie 2016, dacă instituțiile de presă utilizează elemente de propagandă şi dezinformare.
Omisiunea sau tăinuirea unor fapte, amestec dintre adevăr şi minciună, etichetarea, interpretarea şi comentarea evenimentelor în programele de ştiri ori prezentarea realității doar dintr-o singură sursă sunt tehnici de manipulare întâlnite în mass-media din Republica Moldova.
Experţii Centrului pentru Jurnalism Independent au monitorizat atât evenimentele importante de politică internă, de genul tentativele de nominalizare a candidatului la funcţia de premier, votarea şi învestirea guvernului, cât şi relațiile dintre Chișinău şi Tiraspol, dintre Ucraina şi Rusia, precum şi conflictul militar din Siria.
Concluziile sunt descurajante şi că urmează ca autoritatea din domeniul audiovizualului, CCA, să se autosesizeze, spune directoarea Centrului pentru Jurnalism Independent, Nadine Gogu.
„Acele tendințe pe care noi le-am înregistrat anul trecut în campania electorală, când mai multe media au recurs la manipulare şi am zis atunci că chiar unele dintre ele au fost folosite ca instrumente de propagandă de către anumiți concurenți electorali, observăm că campania electorală a trecut, însă elementele de propagandă au rămas. Anumite instituții media recurg la acestea atunci când vor să promoveze anumite interese, anumite mesaje, vor să influențeze opinia publică”.
Una dintre autoarele studiului jurnalista Viorica Zaharia a spus cele mai multe abateri au admis posturile de televiziune Publika, RTR, REN TV şi portalurile novostipmr.ru şi sputnik.md.
Bunăoară, omisiunea şi tăinuirea unor fapte, a afirmat Viorica Zaharia, au fost întâlnite la posturile TV din proprietatea prim-vicepreședintelui PD Vlad Plahotniuc – Publika, Prime şi Canal 3 - , atunci când i-au prezentat profilul de candidat propus de democraţi la funcţia de prim-ministru. Astfel, oamenii au fost informați în detaliu despre hobby-urile şi actele de caritate ale controversatului om de afaceri şi politician, dar nu au aflat niciun cuvânt despre afacerile şi proprietățile sale.
În ceea ce priveşte interpretarea şi comentarea faptelor în ştiri, cel mai des această încălcare a fost înregistrată la Sputnik şi la RTR, iar cele mai numeroase derogări au avut legătură cu evenimentele din estul Ucrainei, a afirmat Viorica Zaharia.
„Media monitorizate ce produc conţinut în limba rusă au prezentat evenimentele din Rusia, Ucraina şi Siria într-o lumină exclusiv favorabilă Federaţiei Ruse, prin selectarea şi construcția subiectelor, formularea textului, combinarea imaginilor, prin titluri, fără să asigure astfel o informare corectă şi echidistantă”.
Autorii studiului au recomandat jurnaliştilor să verifice știrile externe din mai multe surse credibile, iar consumatorilor – să se informeze din mai multe canale media, pentru a nu cădea în plasa celor care urmăresc manipularea lor.
Raportul de monitorizare a presei face parte dintr-o campanie derulată de Asociaţia Presei Independente, CJI şi Asociaţia telejurnaliştilor independenţi şi include şi anumite acţiuni de educaţie mediatică, menite să dezvolte gândirea critică a consumatorilor de media.
