În oraşul german Detmold se desfăşoară în aceste zile procesul împotriva lui Reinhold Hanning acuzat de complicitate la uciderea a cel puţin 170.000 de evrei. Între anii 1943 şi 1944, acuzatul, în vîrstă de 94 de ani, a făcut parte din personalul lagărului nazist de exterminare de la Auschwitz.
În rechizitoriul procuraturii, prezentat la începerea procesului, pe data de 11 februarie, se reţine că acuzatul ar fi fost fost implicat în aşa numita „operaţiune Ungaria”, la împuşcarea şi „selectarea” unor deportaţi evrei din Ungaria. Ca membru al echipelor de pază, se mai spune în rechizitoriul citat în presa germană, el „a contribuit la funcţionarea maşinăriei” morţii. Acuzatul nu a negat faptul că în calitate de membru al batalioanelor SS, fusese detaşat la Auschwitz, dar a respins acuzaţia că ar fi participat la asasinarea unor deţinuţi.
Procesul contra lui Reinhold Hanning continuă cu audierea martorilor. Următorul termen va fi pe 26 februarie. Din cauza vîrstei înaintate a acuzatului, cele 12 şedinţe programate au fost limitate la cîte 2 ore.
Deschiderea procesului a fost marcată de un incident, provocat de prezenţa lui Ursula Haverbeck care intenţiona să intre în clădirea tribunalului. În urma unei altercaţii cu manifestanţii adunaţi în faţa tribunalului, Haverbeck, în vîrstă de 87 de ani, a fost nevoită să plece.
În aprilie 2015, Ursula Haverbeck a fost condamnată la 10 luni de închisoare, pentru declaraţii negaţioniste. Declaraţiile le-a făcut cu prilejul procesului contra unui alt gardian de la Auschwitz, condamnat anul trecut la Lüneburg (A se vedea: „Contabilul de la Auschwitz”, RFE, 22.4. 2015.) Haverbeck, o figură cunoscută în cercurile extremiste de dreapta din Germania şi participantă activă la reuniuni revizioniste, a declarat anul trecut că lagărul de la Auschwitz nu a fost un lagăr de exterminare, ci unul de muncă. (Despre activitatea neobosită a activistei, a se vedea documentarul televiziunii germane, ARD/NDR, 18. 2. 2016.)
Dintre cei aproximativ 6.500 de membri ai SS-ului care au activat în echipele de la Auschwitz şi care au supravieţuit războiul, scrie „Der Spiegel”, în Republica Federală au fost condamnaţi numai 29, iar în RDG 20. O parte însemnată a personalului administrativ, de pază şi represiv de la Auschwitz era recrutat din voluntari care s-au înrolat în Waffen-SS. Mulţi dintre aceştia proveneau din rîndurile minorităţii germane din România. În Polonia au fost condamnaţi, în perioada 1946-1950, 1817 gardieni, între aceştia s-au aflat şi peste 130 de persoane originare din România (lista nominală poate fi consultată aici).
Mulţi dintre foştii gardieni nu au fost traşi niciodată la răspundere penală. Unul dintre aceştia a fost scriitorul timişorean, Hans Mokka (1912-1999). În 1943, Mokka fusese gardian şi apoi bibliotecar la Auschwitz, iar între anii 1962 şi 1989 a lucrat ca agent pentru Securitate.
În cursul acestui an, în Germania vor mai avea loc cîteva procese intentate unor foşti gardieni. Pe 29 februarie începe în landul estic Mecklenaburg-Vorpommern procesul unui fost sanitar de la Auschwitz, în vîrstă de 95 de ani, acuzat de complicitate la uciderea a 3.861 de persoane. În aprilie urmează în landul Hesa procesul unui gardian în vîrstă de 93 de ani, acuzat de complicitate la uciderea 1.075 de deportaţi. În landul Schleswig-Holstein se va intenta un proces contra unei foste transmisioniste, în vîrstă de 91 de an, acuzată de complicitate la uciderea sistematică a 260.000 de evrei.
