Europa Liberă a lansat astăzi la Căușeni a 11-a ediție a cărții „Jurnal Săptămânal”, numită după rubrica găzduită în fiecare sâmbătă în emisiunea „La sfârșit de săptămâna cu Europa Liberă”, moderată de Valentina Ursu. Cealaltă carte lansată este „Realitatea cu Amănuntul”, care a ajuns la a noua ediție, semnată de Iulian Ciocan.
La Căuşeni, din cauza sărăciei şi a crizei economice prelungite, evenimentele culturale au devenit o raritate. În ultimele luni, spun oamenii din domeniu, aici s-a tăiat din bugetul şi aşa auster alocat culturii, iar activitatea mai multor colective a fost sistată. În acest context, lansările de carte ale Europei Libere a fost prilej pentru a discuta despre starea culturii din regiune.
Profesoara de limbă română de la Tocuz Elena Daranuţa crede că cei care s-au perindat la guvernare se fac vinovați de delăsarea culturii. Bibliotecile duc lipsă de carte, iar pentru a face rost de materialele necesare specialiștii au fost lăsaţi să se descurce pe cont propriu, mai spune profesoara. Totuşi, Elena Daranuţa este optimistă şi vede partea plină a paharului. Ea a ţinut un jurnal săptămânal şi i-a îndemnat şi pe elevi să practice acest exerciţiu.
„Vreau să zic că cartea mi-a fost de folos la orele de limbă română, atunci când lămuream elevilor de clasa 9-a cum se ţine un jurnal. Şi iată ei aşa interesați au fost şi ei de această carte au citit, au zis că: „Da, încercăm şi noi să facem”. Mă rog, copiii ca copiii, care au scris, care n-au scris, dar pentru ei a rămas un moment impresionant că de-acum au văzut ce înseamnă un jurnal săptămânal”.
Directorul căminului cultural de la Ursoaia, Iurie Poloboc, afirmă cu sarcasm că „omul fără cultură începe a paşte”. În opinia sa, în anii de independență cultura nu a fost apreciată şi au existat mai mult factori, dar în primul rând situația e cauzată de atitudinea politicienilor, pentru care au contat mai mult interesele personale:
„La noi nu s-a făcut nimic în ţara asta [în anii de după 1991] decât s-a zbierat puţin la Chişinău şi s-a arborat steagul Europei. O dus de nas lumea asta cum au vrut. Iată dacă am analiza într-un sat, într-o mahala şi mergem dintr-un capăt în altul. Aista-i dus de acasă, acolo nu e dus el e dusă ea, acolo sunt plecaţi ambii, casa asta se vinde, aceea se vinde. Ne apucă o tristeţe, noi nu avem degrabă populaţie la sate. Încă eu trăiesc într-un sat între două orașe Căuşeni şi Bender – Ursoaia – unde comme ci, comme ça mai avem încă populaţie. Sunt sate întregi duse peste hotare”.
Europa Liberă: Iată în condiţiile aceste, câtă cultură mai este astăzi în sate? Oamenilor le arde de cultură?
„La moment nu, n-aş zice. E drept că sunt oameni pasionaţi, ne străduim, dar lumea cu greu rumegă materialul, fiindcă nu au văzut rezultate promise şi nu mai cred în nimic astăzi oamenii”.
Europa Liberă: Pentru dumneavoastră, cei din domeniul culturii de la Căuşeni, ce înseamnă astfel de evenimente? Cât de des au loc?
„Evenimentele le facem, cred că, noi. Eu ca atare sunt bibliotecară la Liceul „Meşterul Manole” din satul Sălcuţa şi noi avem cu cine lucra, pur şi simplu suntem într-o stare de repaus, într-o stare în care trebuie mult să jertfim”.
Cărțile Europei Libere lansate la Căușeni
Directorul muzeului „Alexei Mateevici” de la Zaim, Ion Găină, a spus că volumele lansate de Europa Liberă pot fi privite ca nişte capitole din istoria Basarabiei. El a spus că în 1991 a propus ca dascălii de română şi istorie, dar şi bibliotecarii să se asocieze să scrie o istorie a ţinutului, după ani în care istoria au scris-o alţii:
„Ei bine, ideea asta frumoasă pe care o aveam atunci a societăţii „Cronicarul” vine s-o împlinească Europa Liberă. Sigur că era un proiect de neimaginat să-l poţi face, adică, pe de o parte, trebuie să imprimi toată treaba asta, trebuie s-o editezi, trebuie s-o scoţi la radio, la televiziune. Europa Liberă face letopisețul acestui pământ schilodit de soartă, asta este enorm”.
Mai mulţi vorbitori, printre care şi preşedintele raionului Ion Ciontoloi, au remarcat că jurnalele săptămânale de la Radio Europa Liberă vor rămâne ca nişte fotografii ale timpului.
