Vorbind în 25 februarie la conferința „Provocări actuale de securitate în spațiul euroatlantic”, organizată de Grupul de reflecție și analiză internațională Citadel, ambasadorul Statelor Unite în România a pus cap la cap câteva informații culese din documentele Federației Ruse și din alte analize pentru a ajunge la concluzia din titlu.
Diplomatul american notează că până în 2020, „Rusia își va fi întărit în mod semnificativ capacitățile militare în regiune, folosind Crimeea drept bază pentru puterea sa armată, dar și unele amplasamente din Abhazia”, enclava rusească aflată la Marea Neagră, smulsă Georgiei după războiul din 1992-1993.
Hans Klemm sugerează că strategia militară folosită de Rusia în Marea Neagră se bazează pe dislocarea în Crimeaa a capabilităților A2/AD pentru a-i ține la distanță pe cei „percepuți drept inamici”. A2/AD sînt sistemele anti-acces și de interdicție regională, adică echipamente sofisticate care nu-i lasă unui eventual atacator posibilitatea de a-și folosi puterea militară în aer, pe mare sau la sol în propriul teritoriu.
Cea mai puternică armă A2/AD este arma nucleară. Diplomatul american acreditat la București consideră că sub egida A2/AD, Rusia pare decisă să transforme flota sa de litoral din Marea Neagră într-una capabilă să proiecteze puterea Rusiei în partea de est a Mediteanei.
Klemm a mai adăugat, folosindu-se de datele oficiale ale Moscovei, că Rusia va cheltui 2,4 miliarde de dolari pentru Flota Mării Negre până în 2020, ceea ce va duce la construirea și lansarea la apă a 18 noi nave militare împreună cu infrastructura portuară necesară.
Aceste nave vor include o flotă înnoită de submarine în Marea Neagră constând din șase noi submarine din clasa Kilo, considerate drept unele dintre cele mai silențioase submarine din lume.
De asemena forțele aeriene rusești se întăresc în Crimeea cu cele mai noi bombardiere, avioane de vânătoare și elicoptere militare.
„Militarizarea Mării Negre prezintă o problemă specială pentru NATO”, recunoaște ambasadorul Klemm, explicând mai departe neputința Statelor Unite și a celolalte state NATO de a intra liber în Marea Neagră, blocate fiind de Convenția de la Montreux.
Acest document reglementează traversarea strâmtorilor Bosfor și Dardanele pentru țările neriverane și permite doar navelor militare medii intrarea în Marea Neagră, dar doar pentru 21 de zile.
Așadar, Statele Unite, împreună cu majoritatea forțelor navale ale NATO, se află sub restricțiile impuse de Convenția de la Montreux în privința capacităților navale pe care le pot disloca în Marea Neagră.
„Vom continua rotația navelor militare americane în Marea Neagră, dar acestea nu vor atinge un nivel care să poată rivaliza cu prezența navală rusă în Marea Neagră”, a spus Hans Klemm
Această declarație făcută de reprezentantul celei mai mari puteri militare din lume ar putea sufla vânt în pupa optimismului Moscovei, numai că diplomatul american a spus fără ocolișuri că „ce trebuie să știe încă de la început aliații noștri, dar și potențialii noștri inamici, e că Statele Unite sunt ferm angajate să respecte Articolul 5 al Tratatului de la Washington”.
Adică un atac împotriva unui stat NATO este un atac împotriva tuturor statelor membre, iar acest lucru, a continuat ambasadorul „ar trebui să fie suficient pentru a descuraja Rusia să întreprindă acțiuni militare împotriva unui stat NATO”.
„Oricât de mult și-ar întări forțele armate ale Rusiei propriile capacități, ele nu pot egala capacitățile militare ale Statelor Unite și ale aliaților săi din cadrul NATO”, mai spune Hans Klemm
Ambasadorul american îndeamnă cele trei state riverane membre ale Alianței Nord Atlantice - România, Bulgaria, Turcia - să înceapă construirea unei apărări comune.
Este ceea ce Bucureștiul a propus acum o lună: o flotă NATO la Marea Neagră. Statele Unite sprijină deci ideea, dar Ankara și Sofia au tăcut în această privință, mai cu seamă ca relațiile acestor două țăris-au răcit în ultima vreme după ce Bulgaria a declarat persona non grata un diplomat turc de la ambasada din Sofia.
