Biroul pentru Imigrație și Azil a înmânat documente de călătorie câtorva zeci de deținători de azil în Republica Moldova, în principal refugiați din Siria, Ucraina, Afganistan și Irak. În unele cazuri, ei se află în Republica Moldova de vreme îndelungată, peste 10 ani, timp în care nu au putut călători în străinătate în lipsa actelor. De ce a durat atât ca autoritățile să le ofere documentele oficiale?
Shmaya Walid în vârstă de 43 de ani este un bărbat originar din Irak care a venit la Chișinău acum 14 ani. A ales Republica Moldova la sugestia unui prieten, care l-a asigurat că este o țară frumoasă cu oameni primitori.
„E bine că acum avem un document pentru călătorie, putem măcar să ne odihnim cu familia. În primul rând vom merge la vară la mare, asta e dorința soției și a mea. Mă gândeam să ne vedem cu surori, frați în ce țară să ne întâlnim, să fie aproape și de mine și de dânșii”
Walid spune că nu va mai pleca din Republica Moldova, fiindcă aici a devenit frizer, are un loc de muncă și și-a pus pe picioare familia.
Refugiați din Republica Moldova primesc documente de călătorie
A Ali Yuser, o fetiță de 12 ani născută la Dubai, în Emiratele Arabe Unite, abia de-și putea stăpâni fericirea când a primit documentul de călătorie. Trăiește în Republica Moldova de cinci ani împreună cu mama sa și e nerăbdătoare să-și revadă patria.
„Acest moment este unul foarte fericit. Eu l-am așteptat demult, de când am ajuns în Moldova. Astăzi pentru mine este ca o zi de sărbătoare. Chiar aș vrea să văd rudele, familia, verișorii, bunica, bunelul. Pe bunicii mei nu i-am văzut aproape niciodată.”
Cadrul legal privind acordarea azilului a fost stabilit în anul 2001, când Republica Moldova a semnat convenția ONU privind statutul refugiaților adoptată în 1951. Conform acesteia, toate statele semnatare sunt obligate să ofere acte de călătorie necesare pentru traversarea graniței. Timp de aproape 15 ani Republica Moldova a fost restanțieră la respectarea acestei reguli. În această perioadă, circa 1500 de persoane au cerut azil.
L-am întrebat pe șeful-adjunct al direcției de refugiați de la Biroul de Migrație și Azil, Iulian Popov, despre motivul acestor tergiversări.
„Desigur că asta e o restanță a Republicii Moldova. Motivele au fost diferite. Problema consta într-o chestiune pur tehnică. La moment, vorbim despre circa 400 de persoane care pot beneficia de acest document. Erau foarte mari problemele în căutarea unei tipografii care să fie de acord cu un volum de lucru atât de mic. Iar dacă era de acord, costul era atât de mare, încât la eliberare costa câteva mii de lei. Pentru refugiați n-am putea să punem așa preț.”
Documentul de călătorie pentru refugiați și beneficiari de protecție umanitară este un pașaport de culoare vișinie și conține date biometrice. Intrând în posesia lui, azilanții pot pleca peste hotare ca să beneficieze de tratament sau să-și revadă familia din țara de origine. Prețul este de o mie de lei și se perfectează într-o lună de zile.
Parlamentul a adoptat legea privind azilul în Republica Moldova în 2008. În acest moment, 566 de străini sunt la evidența Biroului de Migrație și Azil, dintre care 442 au statut recunoscut, ceilalți fiind în așteptarea obținerii unui azil.
Tezera Abebe, care face parte din comunitatea persoanelor originare din țările Africii și Asiei, spune că au fost cazuri în care azilanții nu au avut posibilitatea să plece la înmormântările unor rude apropiate.
„Prejudiciile aduse acestor oameni care au fost privați de drepturi elementare nu trebuie lăsate nepedepsite. Din câte cunosc, unele persoane sunt gata să se adreseze în judecată.”
În cel mai recent raport al Agenției pentru Refugiați a Organizației Națiunilor Unite referitor la Republica Moldova se recomandă ca Guvernul să-și asume o responsabilitate mai mare pentru integrarea în societate a refugiaților și solicitanților de azil, mai ales în ceea ce ține de asigurarea cu servicii medicale, angajarea în câmpul muncii și instruirea lingvistică.
