Asociația Sociologilor și Demografilor din Republica Moldova a dat luni publicității un sondaj de opinie care arată că 68,4% din moldoveni doresc alegeri anticipate care ar aduce partide (nu neapărat și politicieni) noi în Parlament. Partidul Socialiștilor, formațiunea Partidul Nostru condusă de Renato Usatîi dar și partidul Platforma Demnitate și Adevăr au anunțat deja că vor „bloca” alegerea președintelui, care trebuie să aibă loc în jur de 23 martie, atunci când expiră mandatul lui Nicolae Timofti, pentru a provoca alegeri anticipate.
Situația devine tot mai tensionată, mai ales în condițiile în care forțele protestatare anunță că blocarea procedurii de alegere a noului șef al statului ar fi o bună oportunitate pentru a declanșa alegerile anticipate.
Cum o vor face însă nu este clar. Liderii mișcărilor protestatare, printre care Igor Dodon, Renato Usatîi și reprezentanții Platformei Demnitate și Adevăr vorbesc despre faptul că în timpul ședinței, când se va pune la vot candidatura pentru funcția de președinte, va fi organizat un protest de amploare.
Pentru a explica situația creată, am discutat cu Alexandru Arsenie, expert în drept constituțional, și l-am întrebat în ce măsură intenția de a bloca procedura de alegere a președintelui prin proteste se încadrează în termenii legali și dacă, astfel, pot fi declanșate anticipatele.
Alexandru Arsenie: „Nu poate fi pentru că există Constituția în vigoare care prevede că șeful statului este ales de Parlament prin votul stabilit în Constituție. Dacă intră în vigoare altă normă constituțională, atunci asta își pierde validitatea. Este dreptul cetățenilor de a protesta într-un fel sau altul, dar pe calea constituțională - norma este în vigoare și ea trebuie respectată.”
Europa Liberă: Dacă ședința parlamentară în care se va pune la vot alegerea noului șef al statului va fi „bruiată” de protestatari, fie că ajung în clădire, fie că blochează accesul deputaților în Parlament, poate fi considerată o tentativă consumată și eșuată?
Alexandru Arsenie: „Nu. Dacă Parlamentul este în ședință legală și nepresat și nu alege președintele atunci este considerată o ședință consumată, dar în așa caz nu. Se amână ședința pentru altă dată și se urmărește ca să fie asigurată legalitatea și accesul liber al deputaților pentru următoarea ședință.”
Cu alte cuvinte, Alexandru Arsenie spune că anticipatele pot fi declanșate doar dacă în Parlament nu se vor găsi cele 61 de voturi pentru unul dintre candidați, în cele două tururi pentru alegerea președintelui prevăzute de Constituție.
Deocamdată, opoziția mizează pe faptul că actuala majoritate parlamentară adună doar 57 de voturi. Astfel, deputații sunt puși în fața faptului de a modifica legea sau de a căuta numărul de voturi care să asigure alegerea șefului statului.
Constituția poate fi modificată cu votul a două treimi din deputați sau prin referendum, opțiuni pentru care nu mai există timp legal spune Ghenadie Vaculovschi, specialist în drept constituțional.
Ghenadie Vaculovschi: „Constituția prevede foarte clar cum are loc modificarea textului Constituției, și acum nu putem printr-o lege organică să anulăm legea sau norma constituțională pentru că așa și-a dorit o majoritate parlamentară sau cineva din opoziția parlamentară sau extraparlamentară. În momentul în care va expira mandatul de președinte al Republicii Moldova, al domnului Nicolae Timofti, Parlamentul va trebui în baza legislației existente să purceadă la alegerea șefului statului, cel puțin va trebui să facă tentativele prescrise de Constituție și în cazul în care nu va fi ales un președinte, Parlamentul va trebui dizolvat. Nu este nici o posibilitate legală și legitimă pentru a evita într-un fel sau altul ceea ce prevede Constituția și legislația în vigoare.
Surse demne de încredere sugerează că în Parlament se vor găsi suficiente voturi pentru a fi ales un nou șef de stat, actuala guvernare fiind interesată să stabilizeze situația social politică, evitând anticipatele.
