Banca Națională spune că a suspendat drepturile mai multor acționari mici ai băncii Moldova Agroindbank, pe care îi bănuiește că acționează „concertat” în raport cu această bancă. Este vorba de 19 acționari care au împreună aproape 40% din acțiunile uneia din cele mai mari bănci moldovene și care pot avea la rândul lor un singur stăpân. Legea le-a permis în ultimi ani să achiziționeze acțiunile în pachete mici, așa încât au evitat controale prealabile din partea Băncii Naționale. Acum BNM a intervenit, dar nu a explicat de ce atât de târziu.
În ultimii ani Moldova Agroindbank, considerată una dintre cele mai mari bănci, a fost ţinta unor atacuri de tip raider. La început, în 2011, se vorbea despre deposedarea unor investitori sloveni şi olandezi de pachetul de 27% din acţiuni de către un grup de companii ce operau din zone off-shore, ulterior ponderea pachetului de acţiuni disputat a ajuns la 30%.
În vara lui 2013, după alegerea noii conduceri a băncii, urmare a schimbării structurii de acționariat, a fost organizată o şedinţă a Consiliului Suprem de Securitate. Atunci guvernatorul Dorin Draguţanu spunea despre noii acţionari că ar fi ocolit legea. „Tranzacţiile s-au efectuat sub pragul de 5%, pentru a nu trebui ca ei, aceşti „băieţi deştepţi”, să-şi dezvăluie identitatea”, a declarat Drăguţanu.
În 2013 s-a dispus verificarea companiilor devenite acționare la MAIB şi li s-a cerut să-şi declare beneficiarii reali. La aproape trei ani BNM a decis să blocheze grupul ce acționează „concertat” şi deţine împreună aproape 40%. Banca Naţională le-a suspendat dreptul de a convoca ședințe, de a introduce chestiuni în ordinea de zi, de a propune candidaţi pentru alegerea conducerii şi chiar dreptul la vot.
Grigore Furtună, proprietarul a 3,4% de acţiuni încă de la fondarea băncii, salută decizia regulatorului, chiar dacă spune că este întârziată. El afirmă că noilor acționari li s-a dat o perioadă de timp să-şi dezvăluie beneficiarii finali, au fost preveniți de câteva ori, dar aşa şi nu s-au conformat legii.
„N-are importantă ponderea, are importanţă respectarea legii şi ea trebuia să fie respectată încă trei ani în urmă, prin mai-iunie 2013. Atâtea modificări şi metamorfoze au fost că e unul şi acelaşi acţionar, dar a schimbat masca, proprietarii sunt aceeaşi”.
Europa Liberă: Cine stă în spatele acestor acţionari? Este vorba de Veaceslav Platon, aşa cum scrie presa?
„Nu ştiu. Aşa spun acei care cunosc, poate fi şi aşa. Asta trebuie s-o spună instituțiile statului. Sunt atâtea, le plătim cu saci de bani din buget ca să întrețină şi nu fac nimic. În sfârşit au făcut un pas”.
Grigore Furtună admite că ponderea acestui grup de acţionari ce se ascund în cote mici ar putea fi mai mare de 40%, mai ales că un alt grup de 3,5% a fost blocat în luna ianuarie din aceleași motive. Responsabili din serviciul de presă al BNM nu au putut spune dacă cele două grupuri de acţionari au legături. Acum urmează să fie aleasă o nouă conducere ținând cont de blocarea a 44% din acţionari.
Potrivit directorului executiv al Centrului Expert-Grup, Adrian Lupuşor, această bancă, alături de Moldindconbank, este veriga slabă a sectorului bancar din punct de vedere al transparenței şi calităţii acţionarilor.
„Este problema fragmentării structurii acţionariatelor, majoritatea având o cotă de 5%, care înainte de criza bancară era plafonul pentru a solicita permisiunea BNM şi aparent pentru a evita acea permisiune, mulţi acţionari, ca să nu zic toţi, îşi fragmentau cotele sub acest plafon, punând în calitate de beneficiari efectivi persoane care nu neapărat sunt de facto beneficiari efectivi”.
Într-un comunicat de presă plasat pe portalul instituției bancare, se spune că decizia BNM nu ţine de activitatea curentă a băncii şi nu influenţează stabilitatea ei financiară.
„Această decizie se referă exclusiv la raporturile din cadrul structurii acționariatului şi se încadrează în eforturile întreprinse de autorităţi în vederea sporirii nivelului de transparență a structurii acționarilor şi asigurării unei administrări prudente şi sănătoase a băncilor”, anunţă reprezentanţii MAIB.
În contextul crizei bancare, mai mulţi experţi au spus că vulnerabilitățile domeniului sunt transparenţa acționariatului şi protecţia dreptului de proprietate. Dacă acest sistem stufos de acţionari ar fi fost bine controlat de instituțiile responsabile, nu s-ar fi ajuns la această incertitudine.
