Confuzie în presă după clarificări făcute ieri de Curtea Constituțională a României în chestiunea interceptărilor telefonice folosite în dosarele penale. Nu e clar nici pentru magistrați ce efecte va avea noua reglementare. La prima vedere, Curtea Constituțională a declarat nule unele probe din dosare aflate încă în lucru sau înaintate instanței. E vorba de interceptări telefonice, filaje, declarații ale martorilor sub acoperire, întrucât aceste tipuri de urmărire au fost operate de Serviciul Român de Informații, la cererea procurorilor și cu acordul judecătorilor. Totuși, Curtea preferă să reamintească că SRI nu se ocupă decât de spețele din categoria siguranță națională.
Jurnaliștii încearcă să afle de unde până unde se va întinde haosul din sistemul judiciar. Site-ul revistei 22 a ajuns la concluzia că există cel puțin o certitudine: Parchetul general și DIICOT (Parchetul care se ocupă de crimă organizată și trafic droguri și de persoane) sunt ca și blocate: nu dețin niciun fel de logistică pentru interceptări și filaje, nici nu au buget să achiziționeze. Ceva mai bine stă DNA, care are un asemenea departament, însă el e deja de multă vreme depășit de numărul foarte mare de dosare de corupție aflate în diverse stadii. Fostul procuror-șef al DNA Daniel Morar, actualmente judecător la Curtea Constituțională, a declarat în exclusivitate pentru Hotnews.ro că, în mandatul său de șef la DNA, s-a apelat la SRI doar ocazional. Rezultă că numai sub conducerea Laurei Codruța Kövesi colaborarea cu SRI ar fi luat o amploare excesivă, care a trebuit corectată prin clarificările recente.
Sunt voci care exprimă cel puțin nedumerire că decizia Curții Constituționale reamintește principiul neretroactivității, dar face, tocmai, ca noua reglementare să se aplice retroactiv: în speță, pentru dosarele aflate în diverse stadii de anchetă penală sau pe rolul instanțelor. Ba chiar și în caz că există sentință definitivă (se poate cere revizuirea ei dacă s-a bazat și pe interceptări operate de SRI).
Fostul ministru de justiție Monica Macovei, actualmente europarlamentar, este citată de Hotnews.ro: „dosare de coruptie, spălare de bani, evaziune fiscală (...) crimă organizată, trafic de droguri și de ființe umane, dar și anchete privind omoruri și alte infracțiuni grave, riscă să fie închise. (...) Trebuie sa găsim un echilibru între respectarea drepturilor omului și reducerea criminalității. Intr-o țară în care criminalitatea este ridicată, drepturile omului nu pot fi exercitate pe deplin”.
România liberă face o simplă deducție pe cazul Elenei Udrea. Dacă avocații ei pun în discuție interceptările telefonice aflate în dosarul numit Microsoft, Udrea ar putea scăpa de condamnare.
Nu neapărat, răspunde indirect Daniel Morar, judecător la CCR, în aceeași declarație acordată Hotnews.ro. Nulitatea acestor probe e relativă, judecătorii vor aprecia de la caz la caz, iar ponderea probelor obținute cu ajutorul SRI diferă de la un dosar la altul.
„Văduviți de interceptări, procurorii n-au decât să întărească altfel probatoriul”, recomandă și jurnalistul Cristian Tudor Popescu pe site-ul republica.ro. În timp ce Liviu Avram, de la Adevărul, caută o explicație logică pentru toată debandada: cei care au redactat noul Cod Penal, în vigoare de la 1 ianuarie 2014, au vrut probabil să clarifice articolul referitor la colaborarea dintre procurori și serviciile secrete și mai mult l-au încurcat.
