Anul trecut, când societatea moldovenească a fost zguduită de două dosare de rezonanță cu implicarea judecătorilor – spălarea banilor ruşi prin Republica Moldova şi devalizarea a trei bănci - Consiliul Superior al Magistraturii a pornit 35 de cauze disciplinare, ar a aplicat sancțiun doar într-o treime din cazuri. Majorarea lefurilor judecătorilor nu numai că nu a fost dublată de un sistem de responsabilizare a magistraților, aşa cum au cerut mai mulţi experţi, dar şi procedura existentă a fost îngreunată. Despre evoluțiile în domeniul reformării justiției s-a vorbit și la Adunarea generală a judecătorilor de vineri.
Reformarea justiţiei pentru cei mai mulţi vorbitori de la Adunarea generală a Judecătorilor s-a limitat la tehnologizare, îmbunătățirea materială a instanțelor şi reorganizarea hărţii judecătoriilor prin lichidarea judecătoriilor mai puţin aglomerate şi eficiente. Prea puţini magistraţi s-au referit însă la imaginea negativă şi chiar la acuzaţiile de corupţie care planează asupra judecătorilor.
Membră a Consiliului Superior al Magistraturii, Tatiana Răducanu a fost singura care s-a adresat colegilor să salveze sistemul judecătoresc şi să facă schimbările aşteptate de întreaga societate:
„Autoritatea sistemului judecătoresc e la pământ, societatea nu are încredere în justiţie. Dați să excludem hotărârile arbitrare şi neconforme legii. Nu vă temeţi să spuneţi „Nu” atunci când vi se dă de înţeles ce hotărâre ar fi trebuit să fie emisă. Şi din cauza la un mănunchi, la câţiva, tot sistemul suferă. Şi la orice pas suntem blamaţi şi de instituţiile internaţionale. Cum să vină investitorii străini în Moldova când ei nu sunt garantaţi că o să aibă o hotărâre legală?”
Pentru felul în care se face azi justiţie în Republica Moldova mai mulţi judecători însă au preferat să dea vina pe altcineva decât pe colegi de brească.
„În societate la noi toţi dau vina pe judecători: şi politicienii, şi organizaţiile neguvernamentale, şi presa, şi toţi. De toate sunt vinovați judecătorii, cu părere de rău, că altcineva nu poate să fie”.
„Într-adevăr judecătorii muncesc, nu chiar sunt apreciaţi la justa valoare, dar ei muncesc”.
Europa Liberă: Mulţi critici spun că pe lângă majorarea salariilor ar fi trebuit să existe şi un sistem de responsabilizare. Credeţi că sistemul actual permite să fie sancţionaţi cei care eventual încalcă legea?
„Dar ce credeţi că nu este un sistem de responsabilizare a judecătorilor? Eu n-aş spune că judecătorii nu sunt responsabili. Nimeni nu intră în esenţa lucrurului judecătorului”.
„În cazurile date răspunderea nu stă numai pe umerii judecătorilor. Este şi organul de urmărire penală, sunt alte structuri care participă la procesele judiciare. Până a arăta cu degetul la cineva trebuie mai întâi de verificat şi de stabilit cine poartă cea mai mare răspundere”.
Europa Liberă: Şi totuşi planează o imagine negativă asupra judecătorilor. De ce credeţi că se întâmplă acest lucru?
„S-a început mediatizarea cred că mai profundă şi s-a mărit esenţial numărul de procese în instanţele de judecată, sunt mulţi participanţi, o parte pierd, o parte câştigă. Majoritatea cazurilor la noi se tratează: „Gata, am pierdut dosarul, înseamnă că cealaltă parte a cumpărat procesul”, dar asta este o opinie total greşită”.
Potrivit preşedintelui CSM, Victor Micu, în 2015 s-a pus accent pe selectarea judecătorului, evaluarea şi asigurarea integrității sistemului judecătorilor. Statistica prezentată de el arată că anul trecut au fost admise spre examinare 35 de cauze disciplinare: 8 judecători au fost avertizaţi, 3 au primit mustrări şi într-un singur caz s-a propus eliberarea din funcţia de judecător.
Un alt membru CSM Dumitru Visternicean susţine părerea experţilor că majorarea salariilor judecătorilor trebuia asistată cu un pachet de legi care să-i responsabilizeze magistraţii. El constată că noua lege cu privire la răspunderea disciplinară a dus la micşorarea numărului de abateri disciplinare examinate de CSM, iar procedura este mult mai greoaie, ajungând examinarea unui dosar până la 18 luni.
Juristul Ion Guzun de la Centrul de Resurse Juridice crede pe cazurile spălării banilor proveniţi din Rusia prin băncile moldovenești şi acordarea de credite neperformante ce a dus la dispariţia miliardului din sistemul bancar CSM ar fi putut demara mai multe anchete şi ar fi putut aplica pedepse mai aspre. În ceea ce ţine de pachetul de legi cu privire la integritatea judecătorilor, care a fost pus în sertar, Ion Guzun spune că aici are interes atât breasla, cât şi politicul:
„Politicul trenează aceste reforme, el nu se grăbeşte să adopte acest pachet de legi anticorupţie, să nu negăm faptul că politul are destulă influenţă asupra judecătorilor, în ceea ce ţine de numirea în funcţie sau cariera lor”.
Vineri, Parlamentul a adoptat în primă lectură proiectul de comasare a instanțelor în fond, care ar trebui să ducă la cheltuirea mai raţională a banilor alocaţi justiţiei. Dar reformele trebuie să se facă nu doar la nivel instituţional, ci şi la nivelul promovării şi atragerea la răspundere disciplinară, susţin mai mulţi experţi, pornind de la experiența mai mult decât timidă de până acum.
