Pentru prima dată în cei 26 de ani de la căderea comunismului, Serviciul Român de Informații pierde substanțial din puterea acumulată în această perioadă, în urma Deciziei Curții Constituționale care scoate serviciile secrete din peisajul interceptărilor și monitorizărilor operative care au loc în scopuri judiciare.
În paralel, pentru a nu rămâne descoperit acest domeniu atât de sensibil guvernul a pregătit o Ordonanță de Urgență, care va fi adoptată în această seară după ce va primi avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Potrivit Curții Constituționale de acum încolo doar procurorii și poliția judiciară se vor mai putea ocupa de interceptări, filaje și alte acțiuni de monitorizare a suspecților. După cum a explicat ministra Justiției, Raluca Prună, România nu are altă infrastructură în materie de interceptare a comunicațiilor în afara celei care este administrată de Serviciul Român de Informații. Această infrastructură care a costat în jur de un miliard de euro, potrivit unor estimări, ar urma să fie folosită în viitor, direct de către procurori, eliminându-i din circuit pe ofițerii SRI.
Ordonanța de Urgență care pune de acord decizia Curții Constituționale cu legislația în vigoare, deși încă nu a fost dată în mod oficial publicității este criticată de APADOR-CH, Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului-Comitetul Helsinki. Din punctul de vedere al experților APADOR-CH, nu pot fi adoptate Ordinanțe de Urgență în chestiuni care pot afecta drepturile fundamentale. Potrivit proiectului Ordonanței, procurorii vor avea acces “nemijlocit” la sistemul de interceptare și vor fi stabilite protocoale de cooperare cu SRI.
Fostul președinte, Traian Băsescu, cel care s-a folosit de orice prilej pentru a întări serviciile secrete vreme de 10 ani, susține acum că există un “deficit” democratic în domeniul interceptărilor și că soluția ar fi crearea unei autorități civile. Ideea lui Băsescu nu necesită fonduri suplimentare și ar putea fi pusă în aplicare imediat:
„Toată structura de interceptare trebuie scoasă de sub controlul oricărei instituții de forță, trebuie pusă sub control civil. Salariații de acolo trebuie transformați în funcționari publici cu regim special și toate instituțiile (…) să aibă procedură de acces la ascultarea populației. Trebuie găsită o formulă –spune mai departe fostul președinte - în care să fie implicat și Parlamentul și societatea civilă” –în așa fel încât să poată exista un real control asupra acestei structuri de monitorizare a convorbirilor telefonice.
Premierul Dacian Cioloș a declarat că soluția găsită prin Ordonanța de Urgență este una de tranziție pentru a permite anchetelor să-și continue cursul, dar că în timp se vor analiza și alte metode de rezolvare a lucrurilor. Din păcate nu există soluții pentru anchetele aflate pe rolul parchetelor și instanțelor, fiindcă din dosare vor fi excluse probele obținute prin tehnica de ascultare, în plus potrivit unor surse citate de presa centrală, cel puțin 11 persoane au putut cere revizuirea cazurilor lor fiindcă înainte de apariția Deciziei Curții au ridicat excepții de neconstituționalitate. Neașteptata retroactivitate permisă de Curtea Constituțională va ridica, însă unele probleme, dar dacă procurorii au probe solide și nu se bazează doar pe interceptări nu vor apărea multe surprize.
Pentru viitor această Decizie a Curții care va fi analizată în scurt timp la Palatul Cotroceni de Consiliul Suprem de Apărare a Țării scurtciruitează un pol de putere care putea oricând să ducă la derapje știute sau mai degrabă neștiute, fiindcă cine poate controla cu adevărat un serviciu secret?
La încheierea ședinței CSAT, președintele Klaus Iohannis a spus că Ordonanța de Urgență pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnice oferă o primă soluție pentru organele judciare, dar că ulterior Parlamentul poate avea în vedere și alte soluții.
Această ordonanță a fost avizată de CSAT
