Guvernul a decis că în acest an pensiile vor fi indexate cu 10,1%. Astfel, la 1 aprilie pensia medie va creşte cu aproape 150 de lei, ajungând la 1312 lei. Circa trei sferturi din vârstnici vor primi pensii mai mici decât pensia medie, spune preşedinta Casei Naţionale de Asigurări Sociale, Maria Borta. Autorităţile au încercat în urmă cu trei ani să micşoreze diferența dintre pensiile mari şi cele mici, dar proiectul a rămas blocat în Parlament, în lectura iniţială.
Un fost membru al guvernului, un fost deputat sau un fost militar sovietic ridică lunar circa 5.000 de lei, de patru-cinci ori mai mult decât un fost angajat din agricultură, din educație sau sănătate. Un judecător care s-a pensionat în ultimii doi ani, după majorarea lefurilor magistraţilor, poate trece de 10.000 de lei.
An de an toate pensiile se indexează cu acelaşi coeficient, mărind totodată diferențele. De ce? Pentru că un pensionar care ridică lunar 1.000 de lei este insolvabil, de șapte ori mai vulnerabil decât deputatul care s-a plâns că nu poate supraviețui cu leafa sa.
În martie 2013, democrații Marian Lupu şi Andrian Candu au promovat o inițiativă legislativă prin care cei care primesc mai puţin de 1.500 de lei să beneficieze de un coeficient de indexare mai mare. La acea dată aproximativ 95% din pensionari erau sub pragul de 1.500 de lei. Proiectul a fost votat în primă lectură şi abandonat.
În opinia preşedintei Casei Naţionale de Asigurări Sociale, Maria Borta, după consultări s-ar fi decis că nu poate fi schimbată formula, deoarece ar fi neconstituțională.
„Acesta-i principiul de asigurări sociale. Chiar dacă cineva are o pensie mai mare, înseamnă că el a contribuit cu mai mult şi Constituţia nu ne permite să discriminăm pe cineva. Acel adaos pentru persoanele vulnerabile se face din bugetul de stat, dar nicidecum din bugetul asigurărilor sociale. Noi dacă am face diferenţiat, la pensiile mai mici să le indexăm mai mult, atunci care este interesul ca persoana să se asigure, că va şti că totdeauna i se va da şi toată lumea o să pună salariu la plic?”
Maria Borta recunoaşte că astăzi în Republica Moldova nu există un sistem unificat de pensii. Ea dă exemplul foştilor militari, poliţişti şi ofiţerii de securitate. Chiar dacă s-au pensionat în perioada sovietică sau în ultimele două decenii, ei nu sunt participanţi ai sistemului de asigurări sociale şi primesc pensii direct de la bugetul de stat.
Deputata democrată Valentina Stratan spune că autorii proiectului ar fi luat o pauză, deoarece formula luată ca bază nu aducea schimbări esenţiale, iar aşteptările oamenilor sunt foarte mari.
„Indicatorii în baza cărora se făceau aceste calcule nu erau unii beneficiu, adică nu aduceau schimbări spre bine. Şi de atâta s-a renunţat pentru o perioadă, nu s-a renunţat totalmente. Am să am grijă să mă întorc la proiect, să raportez preşedintelui Lupu, că el atunci a venit cu ideea asta. Vom calcula şi vom vedea poate e cazul să revenim la proiectul acela şi vă mulţumesc că ne-aţi amintit”.
Valentina Stratan afirmă că acum se lucrează la Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale la reforma sistemului de pensii, care va trebuie să ajungă la un moment dat în parlament. Deputata spune că schimbările sunt mai mult decât iminente: numărul pensionarilor creşte, la fel şi deficitul bugetului asigurărilor sociale de stat. Pe de altă parte, politicienii nu se mai pot ascunde în spatele faptului că unele măsuri sunt nepopulare, precum ridicarea pragului de pensionare pentru femei la 62 de ani, mai remarcă Valentina Stratan.
Experta Institutului „Viitorul” Viorica Antonov este de părere că până acum nicio formaţiune politică nu şi-a asumat în mod serios această reformă.
„Linia de frontieră ar stopa acest decalaj, dar pentru asta e nevoie de o iniţiativă şi ea poate fi adoptată, dar cu anumite responsabilități. Având această linie de frontieră, am putea acoperi anume necesități ale celor mai vulnerabile categorii de pensionari, a căror pensie variază între 600 şi 1.200 de lei. E o mare greșeală că s-au creat aceste pensii deosebite sau speciale, dar eu zic că niciodată nu este târziu de a revedea aceste lucruri. Doar că iarăși depinde de voinţa politică, ea lipseşte”.
Pensiile, în general, este subiect sensibil pentru cetăţeni, totdeauna poate trezi un val de critici, poate de aceea, crede Viorica Antonov, majoritatea proiectelor rămân la faţa de iniţiative. Totuşi, mai devreme sau mai târziu decidenţii vor trebui să voteze reforma, mai ales că fisurile în bugetul asigurărilor sociale sunt vechi şi pe an ce trece tot mai mari.
