Premierul Pavel Filip și-a încheiat aseară prima vizită la Bruxelles, prilejuită de convocarea Consiliului de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană. Consiliul a dorit să se convingă că guvernarea de la Chișinău nu renunță la angajamentele ce rezultă din Acordul de Asociere, insistând pe direcții concrete precum depolitizarea instituțiilor de drept, eradicarea corupției și reformarea sistemului financiar-bancar. Oficialii europenii au spus că vor continua să sprijine guvernul de la Chișinău, dacă, doar dacă acesta va îndeplini angajamentele și reformele asumate. O discuție la această temă cu Victoria Bucătaru, directoare de programe la Asociația pentru Politică Externă.
Europa Liberă: Mai întâi, vrem să vă întrebăm ce-i cu acest Consiliu de Asociere la care a fost convocată delegația în frunte cu Pavel Filip, destul de impunătoare dacă e să credem listelor publicate pe internet? Ce mandat are acest consiliu și cât de serios trebuie să fie luate întrebările adresate în cadrul acestei reuniuni?
Victoria Bucătaru: „Consiliul de Asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană este o platformă de comunicare foarte importantă. El a fost creat după ce a fost semnat Acordul de Asociere dintre UE și Republica Moldova, acum un an. Este a doua ședință și în cadrul acestora se realizează o trecere în revistă a progreselor obținute în realizarea Acordului de Asociere. Cu siguranță trebuie să le luăm în serios pentru că anume în cadrul acestei reuniuni partenerii europeni își exprimă pozițiile referitoare la progresele pe care le realizează Republica Moldova și observăm că anume la această reuniune am primit mai puține mesaje de încurajare și au fost expuse mai multe condiționalități.”
Europa Liberă: Dar nici nu putem să ne imaginăm că acum, la Bruxelles i se va da cu vărguța premierului care a moștenit ceea ce a moștenit. Era de înțeles că dânsul va merge acolo să spună că are circumstanțe atenuante pentru aceste întârzieri. Totuși, această așteptare de concretețe de la guvernul Filip, cum trebuie citită?
Victoria Bucătaru: „Să știți că partenerii europeni cu siguranță conștientizează faptul că Republica Moldova trece printr-o criză politică și economică foarte grea, dar în același timp, mesajele care au fost transmise până acum și sunt transmise în continuare de către partenerii europeni sunt unele foarte dure. Ei se așteaptă nu doar la o foaie de parcurs, precum cea care a fost prezentată de noul guvern, dar și la niște realizări concrete. Bineînțeles că până acum Republica Moldova a avut destul timp pentru ca să-și ajusteze cadrul legal, dar după cum am observat și din mesajul comunicatelor de presă, acum ei își doresc să vadă niște rezultate concrete privind reformele care trebuie să fie adoptate în cadrul Acordului de Asociere.”
Europa Liberă: Dar ce înseamnă rezultate concrete, la termen, să se întâmple ceva anume?
Victoria Bucătaru: „Cu siguranță au fost impuse și niște termene, trebuie realizate anumite reforme, dar și pași concreți până în luna iulie. De asemenea, s-a menționat faptul că cele mai importante domenii asupra cărora trebuie să se atragă atenția este în primul rând transparența, eficacitatea instituțiilor de forță și juridice. De asemenea, trebuie să se realizeze niște progrese în ceea ce privește fraudele bancare, un subiect foarte important pentru partenerii europeni. După câte știți, până în prezent Moldova nu primește suportul bugetar care este acordat de către Uniunea Europeană, pentru că acest suport bugetar a fost înghețat și este condiționat de stabilitatea macro financiară a Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Să vă întreb și eu ceva foarte concret, iată evoluția dosarului Petrenco, a grupului Petrenco, credeți că este în vizorul acestui organism numit Consiliu de Asociere?
Victoria Bucătaru: „Cu siguranță este în vizorul Consiliului de Asociere, precum mai sunt și alte domenii care au fost expres menționate, și anume concentrarea resurselor media în mâinile unei persoane sau a unui grup de interese. Aceste cazuri demonstrează încă o dată lipsa de democrație în Republica Moldova, dar și descreșterea gradului de democrație.”
Europa Liberă: Exact în timp ce Pavel Filip pleacă la Bruxelles, Pirkka Tapiola ridică sprâncenele și întreabă oare cine stă în spatele deciziei Curții Constituționale din 4 martie, adică spatele lui Pavel Filip nu este foarte acoperit. Haideți să discutăm pe un citat din declarația lui Pavel Filip: „guvernul are toată determinarea necesară pentru a implementa reformele democratice”, apropo, ele sunt mai curând sunt liberale, în economie cel puțin, dar nu spune Pavel Filip că are sprijinul necesar în parlament, de ce oare?
Victoria Bucătaru: „Probabil pentru că nici nu există acest sprijin în parlament. Ținând cont de situația politică din Republica Moldova ne dăm seama că declarațiile sunt mai mult realizate pentru partenerii noștri de dezvoltare și în primul rând pentru obținerea asistenței, însă nu sunt realizați niște pași concreți pentru depolitizarea instituțiilor în primul rând și pentru realizarea reformelor. Să știți că nici partenerii noștri europeni deja nu mai cred în mesaje declarative, și acest lucru a fost demonstrat și în urma recomandărilor care au fost date de Comisia Europeană, dar și la reuniunea Consiliului de Asociere. Din această cauză este foarte important ca elitele politice de la Chișinău să-și pună mai multe întrebări și să-și dea seama că în cazul în care nu se vor face schimbări esențiale în diferite domenii, în reformele cheie care trebuie realizate conform Acordului de Asociere, atunci pur și simplu această încredere pe care au avut-o până acum partenerii europeni și care a fost pierdută, nu va fi recăpătată în curând. Și, cu siguranță asta va afecta nu doar din punct de vedere financiar Republica Moldova, dar și din punct de vedere a sprijinului politic care este acordat de partenerii de dezvoltare.”
Europa Liberă: Asistenta secretarului de stat american, Victoria Nuland s-a arătat foarte îngrijorată că în Ucraina cleptocrația, de fapt îneacă democrația. Iată Pavel Filip cu miniștrii săi când a ajuns la Bruxelles se aștepta probabil la un duș mai rece, dar când este întrebat care instituții sunt libere de influența Partidului Democrat și a lui Plahotniuc în general, nu cred că se simte foarte bine. Ce vreau să spun, limbajul acesta care nu este deloc diplomatic înseamnă ceva? Mă rog, întrebarea vine din zona unor deputați români, care știu foarte bine situația, dar faptul că la Bruxelles în termenii aceștia se discută cu reprezentanții Chișinăului, este o linie roșie deja?
Victoria Bucătaru: „Cu siguranță este o linie roșie care a fost trasată cu mult timp înainte, pentru că această întrebare a fost adresată și spicherului Andrian Candu. Cu siguranță partenerii noștri de dezvoltare au trecut de limita care era trasată anterior, deja se vorbește în termeni mult mai duri. Dacă doi ani în urmă ei ne transmiteau niște mesaje de susținere, atât politică, dar și observam că Republica Moldova obținea practic asistența financiară cea mai mare pe care Uniunea Europeană o acordă partenerilor de dezvoltare, acum observăm că mesajele sunt mult mai dure.”
Europa Liberă: Asta-i biciușca, steak and carrot, da? Dar morcovul când o să apară?
Victoria Bucătaru: „Morcovul nu va apărea până când autoritățile de la Chișinău, elitele politice care se află în spatele lor nu o să conștientizeze faptul că dacă nu vor fi realizate reforme palpabile, atunci, cu siguranță, atenția partenerilor noștri de dezvoltare se va îndrepta spre alte priorități.”
Europa Liberă: Dar guvernul totuși așteaptă morcovul, când credeți că va reveni din nou la Bruxelles Pavel Filip pentru a întreba unde-i morcovul?
Victoria Bucătaru: „Probabil, ținând cont de foaia de parcurs, domnul Filip și-a propus să realizeze anumiți pași concreți până în luna iulie. Trebuie să vedem dacă el va fi capabil să-și asume aceste angajamente și să le realizeze.”
Europa Liberă: Deci următorul popas sau bornă kilometrică este în vară și mai ales examenul prezidențialelor cred că o să arate foarte bine pentru Bruxelles încotro se mișcă guvernul și parlamentul.
