Curtea Constituțională pare să fi intrat într-o cursă contra cronometru cu reprezentanții protestatarilor din Chișinău: după ce a decis revenirea la alegerea directă a președintelui țării, răspunzând indirect la una din cele mai importante revendicări ale protestatarilor, miercuri, Curtea Constituțională a declarat că „limitarea imunității parlamentare este constituțională, dar trebuie făcută prin prevederi clare”. Și astfel a răspuns indirect la încă o revendicare a protestatarilor. Care mai vor și reducerea numărului de parlamentari. Toate aceste trei chestiuni ar urma să facă totuși obiectului unui referendum pentru care s-au adunat peste 400 de mii de semnături, declară reprezentanții protestatarilor, conduși de „Platforma DA”. Semnăturile au fost depuse la Comisia Electorală Centrală, dar nu a început verificarea din cauza unor probleme tehnice.
CEC este în imposibilitate de a proceda la verificarea listelor cu semnături, atât timp cât nu s-a încheiat procedura regulamentară de preluare a listelor de la grupul de iniţiativă. Ea decurge anevoios din cauza numărului mare de formulare completate. O alta cauza este clasificarea teritorială diferită decât cea practicată de CEC.
Cel puţin aşa ne-a declarat Andrei Volentir, secretarul CEC: „Grupul de iniţiativă, nu ştiu de ce a sistematizat listele de subscripţie după fostele judeţe în calitate de unităţi administrativ teritoriale de nivelul doi şi nu după raioane şi municipii cum cere legea. Asta înseamnă un lucru dublu, o muncă dublă efectuată de către grupul predare primire. Pe de o parte, sunt recepţionate aceste documente, pe de altă parte, ele sunt aranjate în altă ordine, sistematizate după alt criteriu.”
În replică, grupul de iniţiativă neagă că ar fi grupat listele după vechea organizare administrativ teritorială. Iată ce ne-a declarat una din reprezentantele grupului de iniţiativă, Inga Grigoriu:
„Nu ştiu la ce se referă ei, dar noi am predat listele de subscripţie în baza originii acestora, astfel cum este astăzi repartizat teritoriul Republicii Moldova – în raioane. Noi am sistematizat pe raioane.”
Raportarea teritorială a listelor este importantă pentru că verificarea semnăturilor va începe cu norma constituțională, care spune că e nevoie de un număr minim de 20 de mii de semnături din 18 unităţi administrativ teritoriale de nivelul doi, adică raioane şi municipii. Din nou Andrei Volentir:
„Pentru un referendum consultativ e nevoie de un număr de 200 de mii de cetăţeni cu drept de vot, iar pentru referendumul constituţional se aplică direct prevederile art. 141 din Constituţie care presupune câteva condiţii complementare – 200 de mii de semnături care să provină din cel puţin jumătate din unităţile administrativ teritoriale de nivelul doi, iar în fiecare din acestea trebuie să fie întregistrate cel puţin 20 de mii de semnături în sprijinul iniţiativei. Făcând calcule aritmetice ajungem la următoarele condiţii 360 de mii de semnături la nivel de ţară, care să provină din 18 raioane şi municipii. Din câte înţeleg, grupul de iniţiativă a adunat peste 400 de mii la nivel de ţară, urmează să vedem dacă se respectă celelalte două condiţii complementare: cel puţin jumătate din raioane, adică 18 la număr, în fiecare dintre ele înregistrându-se cel puţin 20 de mii de semnături. Dacă aceste condiţii sunt întrunite trecem la următoarea etapă.”
Reprezentanta grupului de iniţiativă, Inga Grigoriu, spune că prevederea potrivit căreia e nevoie de un număr minim de 20 de mii de semnături din jumătate din unităţile administrativ teritoriale de nivelul doi nu ar mai fi valabilă, întrucât e o modificare operată pe vremea când existau judeţe. Nu este limpede dacă grupul de iniţitivă a respectat proporţia numerică pe care o şi consideră nevalabilă.
Inga Grigoriu: „Acest număr de 20 de mii funcţiona în momentul când erau judeţe. Noi ne orientăm pe prima cifră, care scrie în Constituţie, minim 200 de mii. După cifră noi avem 405 mii de semnături. Dacă e să vorbim despre cum era până în 2000, atunci noi avem acoperite peste 24 de raioane care trebuie să conţină numărul minim necesar de semnături.”
Surse avizate ne-au comunicat că plafonul de semnături cerut de CEC nu ar fi fost atins şi în aceste condiții liderii grupului de iniţitivă ar miza pe susținerea unor deputaţi care să ceară Curţii Constituţionale să se expună dacă norma din Constituţie care prevede un număr minim de 20 de mii de semnături din jumătate de unităţi administrativ teritoriale de nivelul doi se referă la judeţe sau la raioane. Pe durata examinării eventualei interpelări CEC ar urma să suspende procesarea stocului de formulare.
