Fondul Monetar Internațional a găsit guvernul de la Chișinău cu „lecțiile încă nepregătite”. Un nou acord este o necesitate, dar încă nu sunt îndeplinite condițiile. De acordul cu Fondul se leagă, de altfel, și acordarea unui ajutor nerambursabil din partea României. Sebastian Rusu scrie în Adevărul despre aceste lucruri, citând pe larg din declarațiile șefei misiunii FMI la Chișinău, Ivanna Vladkova-Hollar. Sunt reamintite așteptările organismului financiar internațional, și pentru care s-a dat ca termen limită luna mai. Ar trebui finalizat auditul băncilor cu probleme. Apoi, ministerul de Finanţe trebuie să elaboreze politica bugetar-fiscală pentru 2017 și să proiecteze soluții pentru reducerea șomajului, care a depășit în ultimul trimestru al anului trecut4 %. Dacă se îndeplinesc condițiile, guvernul lui Pavel Filip ar putea încheia un nou memorandum de împrumut în toamnă, iar prima tranșă de bani ar putea intra în luna decembrie, se arată în acest articol din Adevărul.
Armand Goșu dedică în revista 22 o analiză deciziei Curții Constituționale a Republicii Moldova de a se reveni la alegerea prin vot direct a președintelui țării. El nu se oprește atât la implicațiile politice în legătură cu scrutinul, ci semnalează deciziile în zig-zag ale Curții Constituționale, unde, scrie Goșu, „singura certitudine este incertitudinea”. Recenta decizie a corectat o modificare dispusă în anul 2000, prin care șeful statului a ajuns să fie ales de către Parlament. Curtea a mai decis însă acum și o modificare a prevederilor Constituției, deci nu mai e vorba de simpla revenire la anul 2000: vârsta minimă a candidaților la prezidențiale a crescut de la 35 la 40 de ani și toată lumea știe, susține Goșu, că este dintr-un motiv precis: favoritul în sondaje, Renato Usatîi, nu are încă 40 de ani. Și totuși, tot în plan politic se va înregistra seismul. În noul context, partidele care alcătuiseră de bine de rău, în perioada protestelor, un bloc unit pe o singură idee – e drept, era vorba de ura față de Vlad Plahotniuc – se vor concura acum urât în campanie, adică exact ce își dorește Plahotniuc. Alexandru Tănase, președintele Curții Constituționale de la Chișinău devine astfel „bomba detonată de controversatul oligarh”.
Și la București presa și mediul politic fierb în urma deciziei Curții Constituționale a României de a scoate din ecuație, în alcătuirea dosarelor penale, Serviciul Român de Informații - cam singura instituție abilitată și echipată să facă interceptări telefonice, filaje și să folosească martori sub acoperire. Dan Tapalagă re-analizează subiectul pe site-ul Hotnews.ro și ajunge la concluzia că o idee generoasă a fost aplicată dezastruos. Ideea era ca SRI să se ocupe doar de ceea ce ține de siguranța națională și să o facă sub control civil. Este ceea ce tot declară președintele CCR că s-a dorit. În realitate, riscul de blocaj pe care l-ar fi adus intrarea în vigoare de azi pe mâine a noilor reglementări a trebuit corectat printr-o ordonantă de urgență. Ea dă voie, temporar, SRI să continue întocmai ca înainte. Dar mai mult decât atât: acum are voie și să decidă direct când se declanșează urmărirea penală și să dispună arestări. Nu mai lipsește, scrie Tapalagă, decât ca ordonanța de guvern să fie și ea respinsă de Curtea Constituțională.
