Ministerul Apărării vrea să doteze fregatele Regele Ferdinand și Regina Maria cu sisteme de rachete antiaeriene, sisteme de tunuri și rachete antinavă pentru apărarea pe apă și pe uscat plus radare din cele mai performante. Toate acestea ar urma să fie integrate într-un Sistem computerizat de Conducere a Luptei, care va permite „îndeplinirea întregii game de misiuni specifice fregatelor”, după cum precizează ministerul de resort. Urmează o licitație „restrânsă”, cum se întâmplă în cazul achizițiilor din zona securității și apărării, conform unei Ordonanțe de Urgență privind atribuirea anumitor contracte de achiziţii publice în aceste domenii.
Cele două fregate au fost construite în 1986, iar guvernul României le-a achiziționat de la britanici în 2003. Liftingul acestor nave militare va avea loc în România, potrivit cerințelor ministerului, iar firmele interesate să participe la licitație trebuie să demonstreze că au executat în ultimii 5 ani produse similare, în valoare totală de minim 190 de milioane de euro, cât estimează ministerul Apărării că ar costa modernizarea fregatelor.
După ce a lansat ideea unei Flote NATO la Marea Neagră, România încearcă să demonstreze că dă tonul investițiilor defensive. Bucureștiul și-ar dori ca împreună cu Turcia și Bulgaria să construiască o apărare comună la Pontul Euxim, fiindcă România de una singură n-ar putea face față unui eventual pericol venit dinspre Rusia.
Nu există deocamdată motive îngrijorare, altele în afara înarmării coastei rusești din ultimul an și a anunțului făcut recent de ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, că Rusia este gata să cheltuiască 2,4 miliarde de dolari cu flota sa de la Marea Neagră. Anul trecut capacitățile ruse în această zonă au fost completate cu peste 200 de echipamente militare, inclusiv 40 de nave de război plus patru noi submarine care au fost aduse la baza de la Novorossiysk, urmând ca alte două să fie mutate aici anul acesta.
România are în total 3 fregate, una de producție proprie și cele două britanice, plus un submarin sovietic (Delfinul), care nu este, însă, funcțional, acumulatorii motorului s-au epuizat, iar modernizarea lui ar costa prea mult și nu merită făcute investițiile după cum soscotesc experții militari autohtoni. României îi lipsesc pe de altă parte capacitățile aeriene de apărare, precum și cele de coastă.
O comparație între situația militară a Rusiei și cea a celor trei state NATO de pe coasta Mării Negre arată că doar rușii au crucișătoare și distrugătoare. La fregate scorul e 25 la 2 pentru statele NATO, iar la submarine 14 la 5 tot în favoarea Aliaților. Suma soldaților bulgari, români și turci este de aproape 60.000, în vreme ce efectivele rușilor la Pontul Euxin abia trec de 10.000. În această ecuație, Armata Turcă e cea mai importantă și are un efectiv de 50.000 de militari. Românii sunt în număr de 7000, iar bulgarii de 4000.
Aceasta e logica necesității pe care mizează România în confruntarea rece cu Rusia, fiindcă cele trei sunt mai puternice decât Rusia. Cel puțin pe hârtie.
