Linkuri accesibilitate

Gheorghe Cojocaru: „Majoritatea parlamentară începe să funcționeze sub presiunea contextului”


Gheorghe Cojocaru
Gheorghe Cojocaru

Un punct de vedere săptămânal cu istoricul și publicistul Gheorghe Cojocaru.

În vizita lui săptămânală la studioul EL din Chișinău, istoricul și publicistul Gheorghe Cojocaru a discutat cu Vasile Botnaru despre bilanțul vizitei de săptămâna aceasta la Bruxelles a premierului Pavel Filip.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:32 0:00
Link direct

Gheorghe Cojocaru: „La un an de la prima convocare, Consiliul de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană, reunit la Bruxelles, a avut pe agendă analiza temeinică a implementării Acordului de Asociere din 2014. De la predecesorii săi, guvernul Pavel Filip a moștenit un pachet întreg de restanțe în ceea ce privește realizarea Acordului de Asociere, de unde și motivația sa personală și a întregului executiv de a se concentra prioritar asupra recuperării acestor întârzieri și adoptării unui ritm alert de implementare a angajamentelor asumate.”

Europa Liberă: Între timp, Parlamentul a căutat să îi pună ceva în „desagă”, adoptând Legea procuraturii, la rând fiind și alte legi privind integritatea. Putem spune că s-a mișcat carul din loc?

Gheorghe Cojocaru: „Da, după cum se vede, această majoritate parlamentară, care rămâne una fără o identitate clară asumată, începe să funcționeze, sub presiunea contextului și realizând gravitatea responsabilității sale, și să aibă și niște prime rezultate. Ceea ce se remarcă este o bună coordonare între cele două instituții de vârf ale statului, guvernul și Parlamentul, în scopul realizării foii de parcurs, aprobate de instituția executivă, pentru a avea un plan și un calendar precis al măsurilor urgente ce trebuie promovate pas cu pas.”

Europa Liberă: Ați folosit sintagma „presiunea contextului” asupra activității Guvernului Filip. Or, tocmai în context am putea pune recenta declarație a președintelui Comisiei Europene despre Ucraina, că nu ar avea nicio șansă să adere la Uniunea Europeană în următoarele decenii. Tot aici am putea anexa constatările Victoriei Nuland despre cleptocrația de la Kiev, care este cea mai mare stavilă în calea democratizării, cam așa ceva. Este oare și Republica Moldova în aceeași situație de a râvni zadarnic aderarea la Uniunea Europeană?

Gheorghe Cojocaru: „Nu e de mirare ce spune președintele Comisiei Europene, având în vedere starea de lucruri ce domnește astăzi în Republica Moldova, capturată de interese oculte, sau în Ucraina, care se zbate să pună capăt unui conflict separatist în estul țării. Cuvintele sale despre lipsa de perspectivă a Ucrainei de a deveni un membru plin al Uniunii Europene, în următorii 25-30 de ani, să sperăm că Uniunea Europeană va supraviețui până atunci, în ciuda tuturor provocărilor de astăzi, pot avea un impact descurajant asupra conducerii de la Kiev sau asupra celei de la Chișinău. Dar ar putea determina, pe de altă parte, și o trezire de orgoliu și, oricât de complicat ar fi, o altă raportare, mult mai tenace, la acest obiectiv de integrare europeană.”

Europa Liberă: Totuși, cel mai mare dușman al guvernului Filip este recesiunea economică. În aceste condiții, are de pus în aplicare Acordul de Asociere la Uniunea Europeană cabinetul Filip.

Gheorghe Cojocaru: „Exact, și, mai mult decât atât, într-o perioadă în care imaginea în exterior și încrederea față de autoritățile Republicii Moldova este compromisă, după furtul miliardului de euro din sistemul său bancar-financiar. Cu toate acestea, realizarea Acordului de Asociere la Uniunea Europeană nu are alternative, oricât de lung ar fi acest drum și oricâte surprize, și bune, și mai puțin bune, ar putea apărea în mersul pe această cale.”

Previous Next

XS
SM
MD
LG