Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:
Criza valutară se adânceşte tot mai mult în stânga Nistrului. Opinii ale experților și locuitorilor regiunii despre cauzele deficitului de valută şi consecinţele aşteptatei devalorizări a rublei transnistrene. Și… un interviu cu ex-președintele Republicii Moldova Vladimir Voronin despre relația cu Rusia și influența ei în regiune.
Mai întâi însă buletinul de ştiri cu principalele evenimente ale săptămânii trecute.
Sovietul suprem de la Tiraspol a amânat pe o perioadă nedeterminată examinarea măsurilor de atenuare a crizei valutare din regiune. Amânarea s-a decis la solicitarea șefului Băncii centrale transnistrene, Eduard Kosovski, la numai o zi după ce tot el propunea, într-o ședință a consiliului de securitate, devalorizarea „bruscă sau treptată” a rublei transnistrene. Potrivit agenției Novosti Pridnestrovia, Kosovski a afirmat că devalorizare cu 30% a rublei ar duce la creșterea prețurilor de consum și sărăcirea populației, iar pentru a minimiza aceste efecte ar fi necesare măsuri de atenuare a inflației. În ultimii ani, rubla transnistreană a fost menținută artificial la cursul de 11,1 ruble pentru un dolar. Rezervele valutare ale băncii centrale s-au redus însă de aproape trei ori în ultimele luni. Pe piața neagră, un dolar american era vândut săptămâna trecută cu 16 ruble transnistrene, iar la casele de schimb nu se mai putea cumpăra valută, relatează corespondenții Europei Libere.
Şeful administraţiei de la Tiraspol recunoaşte că deprecierea rublei transnistrene este inevitabilă. „Nu putem să ne minţim pe noi înşine că suntem în stare să compensăm pe deplin efectele inflaţiei. Este o iluzie”, a menționat Evgheni Șevciuk, citat de agenția Novosti Pridnestrovia. Tiraspolul speră însă că va reuşi să menţină preţurile sub control prin reglementarea acestora. Pentru depăşirea crizei, Evgheni Şevciuk, a propus Sovietului Suprem să reducă povara fiscală şi să anunţe amnistierea oamenilor de afaceri. Pentru activele care urmează să fie legalizate se recomandă rata de 10% de la impozitul actual. Printre măsuri este şi introducerea impozitului unic social în mărime de 12 la sută pentru întreprinderile care creează locuri de muncă şi plătesc impozite. Facilităţile vor fi aplicate pînă pe 31 decembrie, curent.
Tiraspolul refuză să reia negocierile în formatul 5+2. La o întrevedere la Bender, negociatorul transnistrean Vitalie Ignatiev i-a reproșat Chișinăului că ar „sabota” dialogul, analizând prea mult timp inițiativele unilaterale ale Tiraspolului. Portalul de știri Novostipmr scrie că ar fi vorba, între altele, despre libera circulaţie a mărfurilor şi persoanelor. „Toate aceste inițiative sunt analizate (de Chișinău), iar această analiză durează deja peste două luni, fapt care, din punctul nostru de vedere, are un impact negativ asupra dialogului”, a declarat Ignatiev, citat de agenția oficială de la Tiraspol. Pe de altă parte, un comunicat de presă al Biroului pentru Reintegrare de la Chișinău, notează că întâlnirea de vineri ar fi eșuat pentru că partea transnistreană, „într-o manieră tradițională”, ar fi insistat pe cauzele penale deschise la Chișinău unor lideri de peste Nistru. Vicepremierul pentru reintegrare George Balan a respins existența unor dosare penale motivate politic, insistând că „pârghiile respective vizează competenţa exclusivă a organelor de înfăptuire a justiţiei”. Oficial, reprezentanții părților implicate în formatul de negocieri 5+2 nu au mai dus tratative din iunie 2014.
Rusia are relații cu „aproape” toate autoritățile din R. Moldova, „cu liderii partidelor și cu reprezentanții societății civile”, a declarat Oleg Malghinov, ambasadorul Rusiei în România, într-un interviu cu Europa Liberă. Malghinov a precizat că nu există nici o paralelă între situația Republicii Moldova și cea a Ucrainei, care a pierdut peninsula Crimeea în 2014, dar a deplîns faptul că de 25 de ani, Chișinăul nu găsește o soluție politică pentru conflictual transnistrean. Ambasadorul rus a ținut să sublinieze însă că „deciziile nu pot fi impuse din afară, nici de către Moscova, nici de către București, nici de către Bruxelles, nici de către Washington”.
Uniunea Europeană și-a reiterat nerecunoașterea anexării Crimeei de către Rusia, de la care s-au împlnit doi ani pe 18 martie. Într-o declarație a șefei politicii externe europene, Frederica Mogherini, se spune că „Uniunea Europeană rămâne decisă să-și aplice întocmai politica de nerecunoaștere (a anexării) inclusiv prin măsuri restrictive”. Mogherini a cerut de asemenea tuturor țărilor din ONU să ia în considerare posibilitatea introducerii propriilor sancțiuni împotriva Rusiei. A doua aniversare a anexării Crimeii a fost marcată de ruși printr-o vizită în regiune a președintelui Vladimir Putin și alte manifestări. Agențiile rusești au relatat că mii de persoane au participat la un marș în favoarea „reunificării Crimeii cu Rusia” la Donețk, într-una din regiunile separatiste pro-rusești din estul Ucrainei.
Comisia Europeană va recomanda luna viitoare ridicarea vizelor europene pentru cetățenii ucraineni, pentru că Ucraina a făcut toate reformele necesare. Anunțul făcut joi de președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, în marginea unei vizite la Bruxelles a președintelui ucrainean Petro Poroșenko survine la o zi după ce Parlamentul de la Kiev a adoptat o lege crucială pentru combaterea corupției. „Ucraina a făcut reforme imense în ultimele zile și chiar ore. Acești pași ne vor permite în calitate de Comisie să facem în luna aprilie propunerea de liberalizare a vizelor”, a spus Junker. Președintele ucrainean a declarat Europei Libere la Bruxelles că Ucraina a îndeplinit toate condițiile, iar liberalizarea vizelor va aduce beneficii ambelor părți. Propunerea pregătită de Comisia Europeană va mai trebuie aprobată de cele 28 țări membre ale Uniunii Europene.
Serviciul federal rus de supraveghere fitosanitară Rosselhoznadzor a suspendat temporar, din 14 martie, importul de legume şi fructe cu certificate moldoveneşti pe piața rusă prin Belarus, informează Moldpres. Federația Rusă bănuiește că prin Belarus se fac reexporturi de mere și pere din Uniunea Europeană sub marca Republicii Moldova, inclusiv din regiunea transnistreană.
Republica Moldova s-a clasat pe al 55-lea loc printre țările lumii într-un „clasament al fericirii” dominat din nou, ca și anii trecuți, de țările europene, în frunte cu Danemarca, Elveția, Islanda și Norvegia. La coada listei se află, potrivit Raportului Fericirii Mondiale, țări ca Afganistan, Togo, Siria și Burundi. Dintre țările CSI mai „fericită” decât Moldova este numai Kazahstanul, în vreme ce Rusia se află imediat în urma ei, iar Ucraina este aproape de coada clasamentului. Raportul ajuns la a patra ediție clasează țările în funcție de fericirea și bunăstarea subiectivă a cetățenilor lor. Anul acesta au fost însă luate în calcul pentru prima oară și consecințele inegalității sociale.
***
Europa Liberă: Locuitorii Transnistriei sunt în aşteptarea devalorizării rublei transnistrene. Autorităţile de la Tiraspol au anunţat că devalorizarea este inevitabilă, în condiţiile acutei crize de valută străină cu care se confruntă regiunea. Deficitul de valută s-ar datora diminuării comerţului şi recesiunii economice prelungite. Prăbuşirea rublei transnistrene ar putea duce la scumpiri în lanţ şi sărăcirea populaţiei. Europa Liberă a încercat să afle ce cred locuitorii de rând ai regiunii despre situaţia creată:
Я к этому не готовлюсь, мне это не интересно. У меня нет ни такой валюты, ни приднестровской.
Для меня – задница. Полная задница.
Мне кажется, что это больше паника, наверное. Если это произойдет, то это отразится, наверное, на жизни всех, кто живет в Приднестровье. Потому что зарплаты у нас невысокие. Без понятия, что люди будут делать, но проблема в том, что зарплаты маленькие, еще раз повторюсь, а продукции, соответственно, ничего не производим. Соответственно, все привязано к доллару. Цены подскочат.
Конечно, касается. Потому что когда будет обвал рубля, то это как лавина. Сейчас уже начали повышать цены, а что будет потом – никто не знает. Ну, надеемся, может быть, власти как-то среагируют на это, какие-то действия проведут. Потому что, в принципе, сейчас все держится именно на том, что рубль как бы незыблем. И если будет какой-то обвал, то, во-первых, наверное, настроения будут подниматься. Протестные. Это не очень хорошо, потому что у нас и так экономическая ситуация не очень хорошая.
Ну, я был сегодня в банках, видел, что нет никаких ни леев, никакой валюты больше. И я согласен, что это отразится на нашей жизни. Очень плохо. И экономить, и отказывать. Во многом. Просто, не получится тут работать.
Не на нас, а на всех людях это будет отражаться. Плохо. Продукты, все будет дорожать.
Скорее всего, будет обвал рубля, чтобы можно было потом уже давать валюту. Можно на этом курсе, я думаю, что казна немного пополнится. Ну, честно говоря, с точки зрения экономики это правильно. Потому что мы все валюты вывозим в Молдову и Украину, согласитесь. Правильно, мы знаем, что там дешевле, курс большой, и мы вывозим. И получается, что республика остается без валюты. А без валюты республика существовать не может. Поэтому, в принципе, это как бы правильно, с одной стороны. А с другой стороны – неправильно, потому что у многих людей оплата идет – у хозяев, да? – оплата идет в долларах, евро, но они купить не могут. Соответственно, на этом курсе они проигрывают. То есть я считаю, что как-то был у нас ажиотаж уже с валютой, тогда по паспорту хотя бы по 100 долларов давали людям в руки. Поэтому, если хотя бы в таком виде, то, может быть, как-то проще было в этом отношении.
Я думаю, что это не слухи, потому как буквально вчера доллар поднялся до 11,35, насколько я помню. Поэтому, я думаю, нас подготавливают к тому, что будет рубль падать и вполне реально, что доллар и 14 будет стоить и в скором времени еще больше. Я думаю, никто к этому не готов. Безусловно, это несет за собой большие проблемы во всех сферах деятельности, в каждой семье. Но, тем не менее, надо к этому быть готовым. Ну, будем справляться, будем как-нибудь находить варианты решения этой проблемы. Много планов, которых нужно реализовать. Поэтому – нет, я не собираюсь уезжать.
Да мне как-то та валюта неинтересна. Я на местной.
Я работаю на Украине, меня больше гривна интересует. Ну, тоже сложная обстановка, но в отличие от нашего региона там можно жить.
Europa Liberă: Opinii ale locuitorilor din Tiraspol şi Bender.
***
Europa Liberă i-a solicitat şi opinia expertului independent de la Tiraspol, Vladimir Iatrebceak, care a deţinut în trecut funcţia de ministru de externe al nerecunoscutei republici moldoveneşti nistrene:
Vladimir Iastrebceak: „În opinia mea, situația creată este o consecință au unor factori atât de ordin obiectiv, cât și subiectiv. Într-adevăr, volumul comerțului exterior s-a redus semnificativ, respectiv, s-a redus și volumul valutei ajunse în regiune. În consecință, populația are posibilități reduse de a cumpăra valută.
Cred că este cazul să amintim însă de acel complex de factori de ordin administrativ, care au condus la o astfel de situație.
Într-adevăr, pentru o lungă perioadă de timp, cursul dolarului a fost menținut în mod artificial la un nivel ridicat și practic nu s-a schimbat timp de patru ani. Asta deși vecinii noștri se confruntau cu devalorizarea monedei lor naționale, iar noi înșine înregistram o reduce a cifrei de afaceri în cazul comerțului exterior. Criza valutară nu este deci o problemă apărută peste noapte în februarie-martie 2016. Ar fi fost necesar ca autoritățile să reacționeze cu mult mai devreme pentru a preveni apariția unor consecințe atât de dureroase.
Trebuie remarcat și faptul că, pentru o perioadă destul de îndelungată, Transnistria era interesată să cumpere și să vândă în special dolari americani, în timp ce în cazul altor valute cursul de cupărare era redus artificial, iar cursul vânzare este supraevaluat. Acum, când criza valutară s-a adâncit, populația a început să cumpere și alte valute, iar în consecință situația s-a agravat și mai mult.
Bineînțeles, situația este puternic influențată și de neliștea generală. Oamenii văd la televizor doar imagini de la ședințe, fără să fie informați despre rezultatul acestor discuții, iar acest fapt nu face decât să amplificie dispozițiile panicarde. Nefiind infomați, oamenii sunt nevoiți să se mulțumească cu puținul care li se oferă, fapt care generează adesea temeri nejustificate.
În opinia mea, criza nu s-ar fi accentuat atât de mult dacă ramurile puterii ar fi stabilit o poziție comună, mai mult sau mai puțin clară. Doar este evident că fără decizia Sovietul Suprem situația pe pe piața valutară nu poate fi schimbată. Dacă miercurea trecută (n.r. la ședința Sovietului Suprem) s-ar fi spus clar acest lucru, gravitatea problemei ar fost mult diminuată. Oamenii ar fi înțeles, cel puțin, că până miercurea viitoare nu au niciun motiv să se aștepte la schimbări esențiale. Dacă s-ar vorbi clar despre faptul că administrația transnistreană este preocupată să găsească o soluție acceptabilă pentru toată lumea, astfel încât devalorizarea rublei transnistrene - care este clar inevitabilă- să fie făcută treptat sau, eventual, cu oferirea unor plăți compensatorii, ținându-se cont și de datoriile față de bugetari și de problemele celor care au contractat credite în dolari. Altfel spus, oamenii trebuie să înțeleagă că nu vor fi lăsați singuri cu problemele lor, că autoritățile sunt preocupate și de soarta lor și nu doar de răspunsul la întrebarea cu câte procente să devalorizeze rubla transnistreană”.
Europa Liberă: Opinia expertului de la Tiraspol Vladimir Iastrebceak.
***
Europa Liberă i-a cerut şi opinia unui analist economic din stânga Nistrului despre cauzele şi consecinţele crizei de valută şi aşteptatei devalorizări a rublei transnistrene. Lina Grâu a stat de vorbă cu Serghei Melnicenko:
Serghei Melnicenko: „Președintele Băncii centrale a declarat marți că cursul trebuie să fie cam 15-16 ruble. În consecință – agiotaj pe piața valutară, prăbușirea cursului, apariția pieței negre și a comercianților ilegali care ofereau marți dolari cu 15 ruble, fără măcar să se ascundă, miercuri deja – cu 16 ruble. Marți, cursul oficial stabilit de Banca centrală a fost nu 11,1, cum era în ultimul an, ci 11,3 ruble – adică a folosit marja maximă care fusese planificată de Sovietul suprem pentru tot anul, deci practic a epuizat limita anuală de depreciere a rublei.”
Administrația regiunii încearcă să găsească soluții pentru a nu permite o explozie a inflației și a prețurilor. Ce urmează acum? Iată ce spune expertul:
Serghei Melnicenko: „Agenții economici mi-au spus că practic s-au oprit toate plățile, au fost practic paralizați – au primit marfă, dar nu o pot plăti. M-am consultat și cu directorul unei bănci comerciale, care a spus că în acest moment totul stagnează, banca nu mai face niciun fel de operațiuni – nici de vânzare, nici de cumpărare de valută.
Văd aici și un anumit aspect politic. Este o capcană pentru Sovietul suprem, pentru că acesta are prerogativa stabilirii coridorului valutar. Dacă va fi nevoit să stabilească un curs mai mare acest lucru va genera o inflație galopantă, cresc prețurile, scade nivelul de viață… Și, cine este de vină? Iată-așa.
Aceste oscilații au impact asupra comerțului extern și asupra consumului intern. Dar cert este faptul că cursul rublei transnistrene nu va mai fi la fel și această menținere a ei în mod artificial din ultimii patru ani trebuia să se termine mai devreme sau mai târziu, și iată că se termină în mod negativ. Dar, în schimb, vor avea într-o anumită măsură de câștigat exportatorii. Poate că acesta și este calculul – să ridice încasările bugetare pe seama unor sume mai mari de ruble transnistrene provenind din convertirea valutei primite pentru marfa exportată… Astfel vor fi mai ușor acoperite găurile bugetare. Dar în același timp, vor avea de suferit importatorii și populația – pentru că a controla inflația când cursul se ridică cu 30 la sută este practic ireal.”
Serghei Melnicenko spune că o situație atât de gravă în Transnistria nu a mai fost din 1994, când inflația se ridica și la 1000 de procente. Atunci, cel care a oprit inflația galopantă a fost exact actualul director al Băncii centrale, Eduard Kosovski, care acum pare să fi fost exact factorul care a declanșat criza valutară din regiune.
***
Europa Liberă: Radio Europa Liberă a lansat un nou proiect intitulat „Rusia şi eu” - un serial de interviuri cu 12 foşti conducători ai statelor post-sovietice, care vorbesc despre atitudinea lor faţă de Rusia şi politica promovată de ea. Interviurile au fost realizate pe parcursul a jumătate de an de corespondenta serviciului belarus al Europei Libere, Anna Sous. Astăzi vom difuza interviul cu fostul președinte al Republicii Moldova Vladimir Voronin.
Vladimir Voronin a fost cel de al treilea președinte al Moldovei independente – el a deținut această poziție două mandate consecutiv, din 2001 până în 2009. Voronin a fost un adversar al prezenței militare ruse în Transnistria, unde și până în ziua de azi continuă să staționeze 1500 de militari ruși.
Personalitatea lui Vladimir Voronin, acum în vârstă de 74 ani, multora li se pare controversată. El a condus mai bine de 10 ani Partidul Comuniștilor din Republica Moldova și se pronunță în prezent în favoarea anexării Crimeii de către Rusia. În același timp, el afirmă că viitorul țării sale este strâns legat de Europa. Interviul a fost înregistrat în mai 2015.
Anna Sous, RFE/RL: Vladimir Nicolaevici, sunteți nu doar un fost președinte, dar și un politician activ, politician de opoziție și de mai bine de 20 de ani conduceți Partidul Comuniștilor din Republica Moldova. Sunteți foarte activ și la cei 74 de ani. Câte ore durează ziua Dvs. de muncă?
Vladimir Voronin: „Durează atâta cât trebuie. Mai mult decât la cei care au o zi normată. 16-18 ore – e ceva obișnuit.”
Anna Sous, RFE/RL: Partidul Comuniștilor din Republica Moldova este singurul partid comunist din țările fostei URSS care a reușit să ajungă la putere. Care credeți că este diferența dintre comuniștii moldoveni și cei ruși?
Vladimir Voronin: „În plan ideologic, în acțiunile programatice nu ar trebui să fie nicio diferență. Diferența vine nu din program și ideologie, ci din condițiile în care activăm, lucrăm, condițiile în care luptăm.”
Anna Sous, RFE/RL: Ați fost ministru de Interne al RSS Moldovenești, când în 1989 în timpul revoltelor violente la Chișinău a fost incendiată clădirea Ministerului de Interne, dar nu ați dat atunci ordin să se tragă în mulțime. Poate că aceasta este diferența dintre comuniștii moldoveni și cei ruși?
Vladimir Voronin: „Posibilitățile și circumstanțele în acel moment erau de așa natură încât dacă aș fi dat ordin să se tragă, acel ordin ar fi fost recunoscut drept constituțional și legal. Dar nu am putut face asta din perspectivă pur umană. Nu-mi imaginez cum poți face așa ceva nici acum. Am avut și alte situații, când eram deja președinte. Nu-mi imaginez cum poți trage într-un om, cu atât mai mult să dai ordin să se tragă. Este incompatibil cu morala mea, cu logica mea.”
Anna Sous, RFE/RL: Proiectul Radio Europa Liberă/Radio Libertatea se numește „Rusia mea”. Cum este Rusia în percepția Dvs.? Cine dintre foștii sau actualii politicieni ruși reprezintă din perspectiva Dvs. Rusia de azi?
Vladimir Voronin: „Lenin, Stalin, Putin.”
Anna Sous, RFE/RL: În anul 2003 nu ați semnat așa-numitul Memorandum Kozak, un plan de federalizare a Republicii Moldova, care oferea Rusiei dreptul la dislocarea trupelor ruse în Transnistria. Mai țineți minte acea zi când ați refuzat să semnați memorandumul? Cum apreciați această decizie de atunci acum, după 12 ani?
Vladimir Voronin: „Atunci a fost pusă o sarcină foarte serioasă. Această sarcină a fost pusă încă înainte de alegerea mea în această funcție înaltă. Eu sunt născut în Transnistria. Pentru mine e un subiect foarte apropiat și dureros. Și din primele zile ale activității mele în noua funcție am început să mă întâlnesc cu conducătorii de atunci ai Transnistriei. Căutam toate variantele și căile pentru a reunifica țara. Noi înțelegeam că a trăi 20 de ani separat, pe părți diferite este foarte complicat, motiv pentru care trebuia soluționat procesul de reunificare. Din păcate, acesta nu a fost să fie soluționat.”
Anna Sous, RFE/RL: Au existat legende care spuneau că după ce ați decis să nu semnați memorandumul avionul cu care zbura Putin s-a întors din drum…
Vladimir Voronin: „Nimeni nicăieri nu zbura. Nimeni nimănui nimic nu i-a interzis. Pur și simplu a existat o mică dorință de a precipita lucrurile. Și asta nu ne-a dat posibilitatea să semnăm acest document. Mai pe scurt, dacă e să spunem adevărul – dacă documentul ar fi fost semnat în varianta propusă asta ar fi încălcat Constituția Republicii Moldova. Și nu ar fi adus niciun rezultat. Pentru că noi nu eram singuri la putere. Erau partide, erau reprezentanți ai acelor partide în Parlament, partide care formau așa-numita opoziție. Articolul 11 al Constituției noastre nu permite dislocarea pe teritoriul Moldovei noastre a trupelor militare ale altor state. Și nu puteam nicicum să încălcăm Constituția. Chiar dacă am fi semnat, a doua zi acești reprezentanți ai opoziției ar fi mers la Curtea Constituțională și ar fi anulat această decizie. Și nu mi-aș fi putut permite luxul de a-l pune sub lovitură în această situație și pe Vladimir Vladimirovici Putin, și pe noi toți, în plan politic.”
Anna Sous, RFE/RL: Crimeea și Transnistria. Acum acestea două sunt destul de des comparate. Ce au acestea în comun și care este diferența dintre ele?
Vladimir Voronin: „Nu au nimic în comun. Poate doar faptul că de exemplu Crimeea a fost ruptă de Rusia mulți ani în urmă, cu mult mai mult timp decât este acum Transnistria. Transnistria este ruptă de Moldova aproape 25 de ani.”
Anna Sous, RFE/RL: Dar Crimeea a cui este?
Vladimir Voronin: „Crimeea? Așa cum s-a soluționat problema. Este a celora care au soluționat problema. Da de ce mă tot descoaseți? Dar oare istoria înseamnă ceva, vorbește despre ceva? Toată lumea ne îndeamnă să ne întoarcem la valorile istorice, la ceea ce a fost în trecut. Pai, haideți! Istoria altfel își transcrie filele. Păi, toată lumea știe cum a fost transmisă Crimeea Ucrainei, când, de cine și în ce circumstanțe. Pur și simplu a fost restabilită legalitatea în acest caz. În plus, cine nu știe, nu ține minte cât sânge rusesc a fost vărsat pe pământul Crimeii în diferite războaie? Și cu turcii, și până la turci, și cu fasciștii. Despre ce vorbim…”
Anna Sous, RFE/RL: Reiese că frontierele se pot schimba? În programul partidului Dvs. sunt înscrise patru teze de bază: libertățile și standardele europene, parteneriatul strategic cu Rusia, identitatea moldovenească și integritatea teritorială a Republicii Moldova.
Vladimir Voronin: „Și unde vedeți aici termenul „schimbarea frontierelor”?”
Anna Sous, RFE/RL: Crimeea. Integritatea teritorială a Ucrainei.
Vladimir Voronin: „Acesta nu este programul Crimeii, este programul partidului nostru. Noi reieșim din situația de la noi. Noi stăm aici, la noi, pe aceste principii, iar acolo există guvernul Rusiei și are cine soluționa aceste chestiuni.”
Anna Sous, RFE/RL: Vă puteți aminti care a fost ziua cea mai proastă în relația Dvs. cu Rusia? Ziua în care nu ați semnat acel memorandum?
Vladimir Voronin: „Probabil că da. Aveam relații minunate pe verticală, pe orizontală, la nivelul oamenilor, al colectivelor, al ministerelor, proiectelor, acordurilor, înțelegerilor, exporturilor, importurilor, al programului cultural și al tuturor celorlalte aspecte. Totul funcționa perfect.
Ziua aceea, în care nu a fost semnat memorandumul… Eu, bineînțeles, și până acum sunt marcat de această situație. Iar ziua respectivă s-a dovedit a fi una nu foarte reușită pentru relațiile dintre Moldova și Rusia, ca să nu spun mai dur. Din acel moment pe parcursul ultimilor peste 10 ani relațiile s-au răcit foarte mult.”
Anna Sous, RFE/RL: Puneți în legătură cu această situație și „războiul vinului”? Ce a vrut cu adevărat Rusia atunci când a interzis importurile de vin moldovenesc? Și a obținut oare ceea ce a dorit?
Vladimir Voronin: „Totul era amestecat. A avut o influență și nesemnarea acestui document, dar a influențat și comportamentul mizerabil al producătorilor noștri de produse vinicole.”
Anna Sous, RFE/RL: Soția Dvs., Taisia Mihailovna, este de naționalitate ucraineancă. Știu că ea face acțiuni de caritate în Moldova, ajută în realizarea unor proiecte sociale. Poate că ea îi ajută pe cei care au nevoie de ajutor în Ucraina – refugiați, răniți, militari? Viziunile dumneaei asupra evenimentelor din Ucraina coincid cu ale Dvs.?
Vladimir Voronin: „Ea la mine nu s-a implicat niciodată, nici în anii cât am fost președinte, în niciun fel de politică. Ea s-a ocupat de copii. Ea 28 de ani a lucrat în instituții preșcolare. Împreună cu mai mulți sponsori (occidentali, apropo) ea a creat așa-numitul Orășel al Copiilor, unde erau adunați copiii fără părinți, le-au fost create condiții minunate… Problemele Ucrainei, bineînțeles, sunt dureroase pentru Moldova. Sunt vecinii noștri. Este cea mai mare diasporă în țara noastră, cam 20 la sută din numărul total al populației, adică o cincime. Este un număr important. Sunt oameni foarte activi. Avem din aceștia și în echipa noastră, și în guvern, și în parlament. Și retrăim într-adevăr foarte serios pentru tot ce se întâmplă în Ucraina.”
Anna Sous, RFE/RL: În opinia Dvs., cine a început războiul în Ucraina?
Vladimir Voronin: „S-a procedat conform aceleiași scheme ca și în cazul evenimentelor de la noi din 7 aprilie 2009, când din senin a apărut un grupușor, nu un grupușor, ci vreo 20 de mii de oameni, care au început să atace două cele mai importante clădiri ale statului – președinția și parlamentul. Aceeași schemă, același Maidan ucrainean, doar că repetiția a fot la Chișinău. Spre deosebire de Kiev, noi ne-am abținut și nu am folosit armele, am soluționat această chestiune prin metode pașnice. Ne-am opus. Și eu am fost nevoit să ordon să fie cedate clădirile președinției și parlamentului, oricât ar părea de ciudat. Este foarte ușor să judeci de la distanță, este foarte ușor să dai aprecieri dintr-o parte, e ușor să spui cu patos: „Eu aș fi făcut așa sau altfel!” atunci când nu ai fost acolo, în epicentrul acelor evenimente, atunci când de decizia ta nu au depins viețile oamenilor.”
Anna Sous, RFE/RL: La scurt timp după Maidan, Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere cu UE și atunci ați spus într-un interviu: „Noi am adoptat decizia de a merge pe calea modernizării europene a țării, a aducerii fundamentului legal în conformitate cu cel european. Am început să construim Europa la noi acasă.” Ce sfat le-ați da actualilor conducători ai țării pentru relația cu Occidentul? Și dacă ați fi acum președinte al Moldovei, cum ați construi relația cu Rusia, având în vedere evenimentele din estul Ucrainei?
Vladimir Voronin: „Să atragă atenția la formula „modernizarea europeană” și să nu o confunde cu „integrarea europeană”. Sunt lucruri total diferite. Țara trebuie pregătită, țara trebuie modernizată în permanență, trebuie adaptată la ziua de azi.”
Anna Sous, RFE/RL: În ceea ce privește relațiile cu Rusia… Ați spus că Vladimir Putin reprezintă pentru Dvs. Rusia. Ce ați recomanda actualei conduceri a Moldovei, cum să se comporte cu Vladimir Putin?
Vladimir Voronin: „Să se comporte normal.”
Anna Sous, RFE/RL: Ce secrete există legat de președinția Dvs.?
Vladimir Voronin: „Nu există niciun fel de secrete. Trebuie măcar de privit în jur și de văzut ce se întâmplă. Șefi de stat de pe continente diferite stau la rând pentru a veni la Moscova pentru a discuta și a se întâlni cu Vladimir Putin. Iar noi stăm aici și o facem pe deștepții. Mii de oameni, zeci de mii de moldoveni lucrează în Rusia. Pe lângă faptul că este închis tot exportul de produse moldovenești în Rusia… Așa nu se face politică, nu este abordarea unui om de stat. Acești oameni s-au așezat degeaba în fotoliile de conducere. Ei trebuie să plece imediat de acolo, cât e lucru pe cinste, cu binișorul, cu bun-simț, dacă îl mai au.”
Anna Sous, RFE/RL: Aveți și alți colegi longevivi din punct de vedere politic – de exemplu, președintele belarus Alexandr Lukașenko, președintele Kazahstanului Nursultan Nazarbaev, mai sunt și alți președinți care sunt mai mult de 20 de ani la putere. Dvs. ați avut tentația de a rămâne mai mult timp în funcția de președinte? Nu ați vrut să încercați să faceți ca ei?
Vladimir Voronin: „Eu în opt ani am semnat cam opt mii de decrete, decizii de prelungire a tot felul de legi, ordine, numiri în funcții. Doar două dintre acestea au fost atacate la Curtea Constituțională. Nu am atins niciun punct, nicio virgulă în Constituție. Și m-am supus Constituției. Două termene? Deci, nouă termene să fie. Și niciun fel de idei, niciun fel de dorințe. A rămas un sentiment de nefinalizare a unor planuri, a unor lucruri începute pe care nu am reușit să le ducem la bun sfârșit în virtutea unor cauze de cele mai multe ori obiective, materiale, financiare. A rămas un sentiment de insatisfacție, că nu am reușit să facem multe. Dar, știți, viața nu se încheie aici. Se termină ceva, începe altceva…
Anna Sous, RFE/RL: Ce i-ați putea sfătui pe colegii Dvs., cum le-ați putea explica faptul că e bine să fii un fost președinte?
Vladimir Voronin: „Nu am spus că e bine să fii un fost președinte.”
Anna Sous, RFE/RL: De ce nu e dramatic să fii un fost președinte?
Vladimir Voronin: „Nu am spus că nu e bine să fii un fost președinte. Sunt și aspecte bune.”
Anna Sous, RFE/RL: De ce nu trebuie să te temi să pleci?
Vladimir Voronin: „Dacă e să vorbim despre noi, despre Moldova și despre primii doi președinți care au fost înaintea mea – Mircea Snegur și Petru Lucinschi – atunci între noi există o mică diferență. Eu am fost, înainte de a fi șef de stat și pe perioada mandatului, președinte de partid. Am destule griji, să-mi dea Dumnezeu posibilități și sănătate ca să pot face față sarcinilor care decurg din această înaltă funcție pe care mi-a fost încredințată de comuniștii țării. Iată de ce nu mă plictisesc și nu am timp să-mi fac griji. Mai ales că mai sunt și deputat în parlament, iar fracțiunea noastră joacă un rol de bază în parlament. Rar se întâmplă ca fără acceptul nostru în Parlament să poată fi adoptată vreo decizie.”
Anna Sous, RFE/RL: Ce are din partea statului moldovenesc un fost președinte conform legii?
Vladimir Voronin: „O pensie.”
Anna Sous, RFE/RL: E mare pensia?
Vladimir Voronin: „Nu. Pensia, dacă e să o transformi în dolari, este între 400 și 500 de dolari.”
Anna Sous, RFE/RL: Mașină, reședință?
Vladimir Voronin: „Nu. Există pază și imunitate. Nimic mai mult. Niciun fel de reședințe. Apartamentul de la etajul cinci, în care am locuit și acum 25 de ani, nimic nu s-a schimbat. Chiar și fiind președinte nu am schimbat nimic.”
Europa Liberă: Fostul președinte al Republicii Moldova, Vladimir Voronin, într-un interviu realizat de colega noastră de la Serviciul belarus, Anna Sous, în cadrul proiectului „Rusia mea”, pe care-l puteți găsi integral pe pagina noastră de internet la europalibera.org.
***
Europa Liberă: Doamnelor şi domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă.