Duminică, de Ziua Internațională a Francofoniei, a început a 15-a ediție a Festivalului filmului francofon care va avea loc până în 27 martie. La Chișinău și la Tiraspol vor fi difuzate 14 filme de limbă franceză, câștigătoare de premii la festivaluri cinematografice internaționale. Printre acestea se numără și pelicula lui Jacques Audiard „Dheepan”, decorată cu Palme d’Or la Festivalul de la Cannes din 2015. Un interviu cu directorul adjunct al Alianței Franceze din Moldova Adrian Cibotaru.
Adrian Cibotaru: „Este o ediție deosebită. Fiind la ediție aniversară, a 15-a, am consacrat-o unei alte aniversări care este cea de 120 de ani de la inventarea cinematografului de către doi ingineri francezi Auguste și Louis Lumière și care într-un subsol al unei cafenele pariziene arătau primele zece filme care au fost realizate de ei. Și de fapt această invenție a schimbat pentru toți maniera de a vedea lumea.
Cu regret, în cinematografele din Republica Moldova, nu prea are ocazia publicul să vizioneze filme franceze sau filme în limba franceză, care sunt toate foarte apreciate de public, care sunt de multe ori premiate la cele mai importante festivaluri. De fapt, acest festival e o ocazie unică pentru spectatorii de la noi, pentru cinefili, francofoni, francofili, mai ales că aceste filme vor fi subtitrate în limba română.”
Europa Liberă: Cât de interesant este filmul de limbă franceză ca produs al culturii francofone pentru publicul din Republica Moldova?
Adrian Cibotaru: „Cred că este foarte interesant și nu o spun pentru a aprecia un lucru pe care-l facem noi. Vorbesc cifrele și vorbește publicul, prezența publicului la toate edițiile precedente. Cu regret, este o situație în care lumea vine, dar nu mai sunt locuri disponibile. În același timp, facem evenimentul în sala de cea mai mare capacitate, deci la cinematograful Gaudeamus. Plus, acele fețe pe care le vedem în public – de la copii mici, până la adulți, chiar persoane în etate, ne dovedesc că limba și cultura franceză se bucură de un foarte mare interes la public.”
Europa Liberă: Spuneți că aceste filme sunt pentru toate vârstele și gusturile. Cum ați ales aceste pelicule?
Adrian Cibotaru: „Sunt și comedii, sunt și drame, sunt și thrillere, sunt și filme care militează pentru o anumită cauză, cum ar fi de exemplu filmul «Deux jours, une nuit» (l. fr. – Două zile, o noapte) cu Marion Cotillard, care vorbește despre drepturile femeilor. Încercăm și cred că ne reușește să alegem cele mai bune filme. Sunt 14 filme în total și practic toate au obținut recent premii valoroase la festivaluri internaționale.
Francofonia reunește peste 60 de state, nu e vorba doar de Franța. Prin programul acestui festival de film francofon încercăm să arătăm diversitatea francofoniei, bogăția țărilor francofone.”
Europa Liberă: În cadrul evenimentului vor fi prezentate filme franceze, belgiene, canadiene și cele în co-producție internațională. De ce este important acest mesaj al diversității?
Adrian Cibotaru: „În francofonie există un fir roșu care reunește toate aceste țări, acest fir e limba franceză. Însă fiecare țară își are propria cultură, fiecare realizator vine cu o anumită privire asupra vieții. Același subiect de societate poate fi tratat într-o manieră complet diferită de cineva din Quebec, Canada, sau de cineva din Belgia. Prin acest festival nu arătăm o singură poziție, o singură părere asupra lumii, asupra dragostei, asupra șomajului, asupra refugiaților, asupra educării copiilor. Acest lucru se face prin diferite unghiuri și prin prisma diferitor societăți și a diferitor realizatori. Lucru care îmbogățește publicul de la noi.”
Europa Liberă: La edițiile anterioare ale festivalului, filmele au fost difuzate și la Bălți. De ce anul acesta e o excepție?
Adrian Cibotaru: „Într-adevăr, anterior festivalul era difuzat nu numai la Chișinău și Tiraspol, dar și la Bălți, și la Cahul, și la Ungheni. Încercam prin aceste eveniment să nu privilegiem doar publicul din capitală. Doar că realitatea economică face așa că și la Cahul, și la Ungheni cinematografele s-au închis, iar experiența pe care am avut-o anii precedenți la Bălți, din punctul de vedere al prezenței publicului, nu a fost într-atât de satisfăcătoare, încât să ne motiveze să facem acest lucru și în acest an. Dar asta nu înseamnă că am abandonat complet ideea. Suntem siguri că la ediția viitoare vom reveni totuși la Bălți, cât și în oricare localitate care are posibilități tehnice minime necesare pentru a proiecta filmele.”
Europa Liberă: Totuși, realitatea economică din Republica Moldova se reflectă inclusiv asupra acestor colaborări dintre Republica Moldova și alte țări, țările vorbitoare de limbă franceză, în acest caz.
Adrian Cibotaru: „Desigur. E regretabil când sălile moderne de cinema în care au fost investiți mulți bani sunt transformate în săli unde se celebrează căsătorii și cumătrii, și alte festivități care sunt mai aproape de multe ori sufletului moldoveanului. Bine, înțelegem și aspectul economic, nu poți întreține o sală de cinema doar cu câteva zeci de bilete cumpărate. Asta e. Încercăm și noi să ne adaptăm. Dar suntem parteneri și la alte evenimente care încearcă să promoveze cinematograful și filmul nu doar în capitală, dar și în sate, și în orașe. Încercăm să ne mobilizăm și să aducem cultura cât mai aproape de fiecare.”
